opțiuni
  • info

10 definiții pentru balansor

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BALANSOR, balansoare, s. n. Balansier (1). – Balansa + suf. -or.

BALANSOR, balansoare, s. n. Balansier (1). – Balansa + suf. -or.

balansór1 s.n. (tehn.) Balansier. • pl. -oare. /balansa + -or.

balansór2 s.n. v. balansoar.

BALANSOR, balansoare, s. n. Balansier (1).

BALANSOR, balansoare, s. n. Balansier (1). – Din balans + suf. -or.

BALANSOR s.n. Balansier. [< balansa + -or].

BALANSOR s. n. balansier (1). (< balansa + -or)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

balansor (dispozitiv) s. n., pl. balansoare

balansor (dispozitiv) s. n., pl. balansoare

balansor (piesă la un mecanism) s. n., pl. balansoare

Intrare: balansor
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • balansor
  • balansorul
  • balansoru‑
plural
  • balansoare
  • balansoarele
genitiv-dativ singular
  • balansor
  • balansorului
plural
  • balansoare
  • balansoarelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

balansor, balansoaresubstantiv neutru

etimologie:
  • Balansa + sufix -or. DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.