5 definiții pentru autodidact (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
autodidact, ~ă a [At: MAIORESCU, CR. III 52 / P: a-u~ / Pl: -acți, ~e / E: ngr αυτοδιδαϰτος] 1-2 (Persoană) care și-a însușit anumite cunoștințe științifice fără a absolvi o instituție de învățământ superior Si: aiitodidacticist (1-2). 3-4 (Persoană) care învață fără ajutorul unui profesor Si: autodidacticist (3-4).
*AUTODIDACT sm., *AUTODIDACTĂ (pl. -te) sf. Care și-a însușit cunoștințe, care a învățat singur, fără conducerea altora, fără profesori [fr.]
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
AUTODIDACT ~ți m. și adjectival Persoană care și-a însușit un anumit bagaj de cunoștințe singură, fără profesor. /<fr. autodidacte
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
autodidact (desp. a-u-) adj. m., s. m., pl. autodidacți; adj. f., s. f. autodidactă, pl. autodidacte
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!autodidact (a-u-) adj. m., s. m., pl. autodidacți; adj. f., s. f. autodidactă, pl. autodidacte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
- silabație: a-u-
| adjectiv (A2) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
autodidact, autodidacțisubstantiv masculin autodidact, autodidactăadjectiv autodidactă, autodidactesubstantiv feminin
- 1. (Persoană) care s-a instruit singură, în afara școlii și fără profesori. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:
- autodidacte DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.