opțiuni
  • info

12 definiții pentru auit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AUIT, auituri, s. n. Răsunet prelung, ecou; hău. [Pr.: a-u-. – Var.: hăuit s. n.] – V. aui.

auit sn [At: GORUN, F. 52 / V: h~, hău~ / Pl: ~uri / E: aui] 1 Auire (1). 2 Hăulire. 3 (Rar) Zăpăcire. 4 Urlet.

HĂUIT s. n. v. auit.

hăuit sn [At: DA ms / P: hă-u-it / Pl: ~uri / E: hăui] 1 Răsunet prelung. 2 Ecou. 3 Hăulit.

HĂUIT, hăuituri, s. n. Răsunet prelung, ecou; hău2. [Pr.: hă-u-] – V. hăui.

HĂUIT s. n. Răsunet prelung, ecou. – Pronunțat: hă-u-it.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

auit (a-u-)/hăuit (hă-u-) (pop.) s. n., pl. auituri/hăuituri

!hăuit (pop.) (desp. hă-u-) s. n., pl. hăuituri

hăuit v. auit

hăuit s. n., pl. hăuituri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

HĂUIT s. v. ecou, răsunet.

hăuit s. v. ECOU. RĂSUNET.

Intrare: auit
  • silabație: a-u-it info
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • auit
  • auitul
  • auitu‑
plural
  • auituri
  • auiturile
genitiv-dativ singular
  • auit
  • auitului
plural
  • auituri
  • auiturilor
vocativ singular —
plural —
  • silabație: hă-u-it info
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • hăuit
  • hăuitul
  • hăuitu‑
plural
  • hăuituri
  • hăuiturile
genitiv-dativ singular
  • hăuit
  • hăuitului
plural
  • hăuituri
  • hăuiturilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

auit, auiturisubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi hăui DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.