at¹ sm [At: LET. III / Pl: ați / E: tc at] (Îrg; îvp) 1 Cal turcesc. 2 Cal de călărie. 3 Armăsar. 4 Cal dobrogean.

‡AT sm. Armăsar, cal frumos: sculîndu-se ații în două picioare, au lunecat calul Domnului (LET.) (👉 HAT) [tc. at].

AT s.m. (Mold.) Cal bun, turcesc, (mai ales armăsar) de călărie. Domnul..., vrînd să se sărute cu agasi de pe cai, s-au tulburat ații lor și, sculîndu-se ații în doă picioare, au lunecat calul Domnului. PSEUDO-E. KOGĂLNICEANU. Au venit la Iași Casim-Aga..., căruia mare prieteșug i-au arătat Domnul, și el așijderea, trăgînd și un at (cal de șea) Domnului peșchiși. PSEUDO-E. KOGĂLNICEANU. Etimologie: tc. at. Cf. farij, parip.

at și hat m. (turc. at, cal; bg. at, hat, armăsar. V. bahmet). L. V. Cal bun saŭ armăsar. Azĭ. Olt. Serbia (hat): împăratu încalecă pe hatu luĭ (N. Pl. Ceaur, 82). – În P. P. hată, pl. e, ĭapă. Și hatoáĭcă, pl. e (Aricescu, 43).

hat m. armăsar, cal mai ales dobrogean (numai în cântecele populare): cu trei hate la coșare, puși dela Vinerea mare, pe grăunțe și pe sare POP. [Vechiu-rom. at = turc. AT].

AT, ați, s. m. Armăsar, cal de curse, cursier. (din tc. at = mascul de prăsilă; cf. alb., sb., bg. at, ngr. άτι)

at, ați, s.m. (înv. și reg.) cal turcesc, cal bun de călărie; armăsar.

RAS AT-TῙB v. Bon.

RᾹ’S AT-TANNŪRAH (RAS TANURA), oraș în ESE Arabiei Saudite, în peninsula omonimă, port petrolier la G. Persic; 6,3 mii loc. (1992). Mare centru de exploatare și prelucr. a petrolului (rafinării). Pipe-line-uri pentru exportul de petrol brut.

TABARῙ AT (pe numele complet ABŪ JA’FAR MUHAMMAD IBN JARIR ~) (c. 839-923). jurist, istoric și cleric musulman. A trăit mai ales la Baghdad. Contribuții privind istoria Islamului („Istoria profeților și a regilor”, „Comentarii asupra Coranului”).