5 definiții pentru asolare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
asolare sf [At: MDA ms / Pl: ~lări / E: asola] (Agr) Cultivare a pământului în asolamente Si: asolat1.
ASOLA vb. I. tr. (Agr.) A cultiva pămîntul în asolamente. [P.i. -lez. / < fr. assoler].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ASOLA vb. tr. a cultiva pământul în asolamente. (< fr. assoler)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A ASOLA ~ez tranz. (pământul) A cultiva folosind asolamentul. /<fr. assoler
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
asola vb., ind. prez. 1 sg. asolez, 3 sg. și pl. asolează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: asolare
asolare substantiv feminin
substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |