5 definiții pentru Urmă
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
urmă1 s. f., g.-d. art. urmei; pl. urme (și în: la urma urmei)
urmă2 (cel/cea/cei/cele din ~) (ultimul) loc. adj.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
urmă- (în ~) loc. prep. (în urmă-i)
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
urmă (pe ~) loc. adv.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Serene76
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
ÚRMĂ, L., act., < subst.; Urmeș (17 B II 385).
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: Urmă