CIMBRU s. m. Plantă erbacee cu flori liliachii sau albe punctate cu roșu, cu frunze înguste și ascuțite, aromate, folosite drept condiment (Satureja hortensis). – Cf. gr. thymbra.

CIMBRU ~i m. Plantă erbacee aromatică (uneori cultivată) cu tulpina erectă, foarte ramificată, cu frunze înguste și cu flori liliachii sau roz, punctate în roșu, folosită drept condiment. /cf. gr. thymbra

cimbru s. m., art. cimbrul

CIMBRU s. (BOT.; Satureja hortensis) (reg.) ciumurică, lămâioară, lămâită, piperniță-de-grădină.

CIMBRU s. v. cimbrișor.

CIMBRU s.m. 1. Plantă erbacee cultivată în grădină, cu flori liliachii sau albe punctate cu roșu, ale cărei rămurele și frunze ascuțite se folosesc drept condiment; pop. cimbru-de-grădină, cimbru mirositor (Satureja hortensis). 2. Plantă cultivată în țările mediteraneene, înrudită cu maghiranul, cunoscută la noi doar ca plantă de cultură, cu aspect de tufă înaltă cu frunze mai late și flori mici, divers colorate, ale cărei părți aeriene sunt utilizate în scopuri medicinale sau drept condiment; există varietăți cu frunze piperate, altele cu miros de lămâie sau de chimion; pop. lămâioară, cimbru adevărat, timian (Thymus vulgaris) 3. Cimbrul-de-câmp sau cimbrișorul (Thymus serpyllum) este o plantă erbacee spontană, târâtoare, folosită ca plantă medicinală.

SATUREJA L., CIMBRU, fam. Labiatae. Gen originar din regiunile, mediteraneene, cîteva tropicale, cca 128 specii, erbacee rar subfrutesecute, anuale, bienale sau vivace, deseori aromatice, cu tulpina de obicei 4- unghiulară. foarte ramificată. Frunze caulinare lipsite de stipele. liniar-lanceolat-alungite, eliptice sau ovate. Flori hermafrodite, neregulate (caliciul tubulos campanulat persistent, cu 10-13 nervuri, de obicei 5-dințat sau bilabiat, corolă bilabiată, labiul superior plat, nedentat sau franjurat, cel inferior trilobat, cu lobul din mijloc mai mare, rotunjit, tub floral mai lung decît caliciul, 4 stamine, cele din față mai lungi decît cele din spate, sub; labiul superior al corolei îndoite, antere cu aperturi diferite, ovar superior format din 2 carpele divizate fiecare în 2 loji false) așezate în verticile, în axa frunzei. Fruct format din 4 nucule.