2 definiții pentru Ruptură
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
ruptură s. f., g.-d. art. rupturii; pl. rupturi
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
RUPTURĂ subst. 1. – Mic (Dm). 2. Rupture b. olt. (Sd VI 457).
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: Ruptură