BANANIER s. (BOT.; Musa paradisiaca) banan.

MUSA L., BANAN fam. Musaceae. Gen originar din regiunile tropicale, cca 80 specii, erbacee, perene, înalte, cu tulpina cărnoasă, formată aparent din pețiolurile invaginate ale frunzelor. Frunze (în tinerețe rulate) mari, numeroase. Flori (periantul cu 6 diviziuni, o singură petală liberă, celelalte concrescute, 5 stamine fertile) sesile, așezate în verticile, pe 2 rînduri, în axa bracteelor de pe peduncul (în partea inferioară cele femele, la mijloc hermafrodite, iar spre vîrf cele mascule), reunite într-o inflorescență în formă de ciorchine. Fructe baciforme, cărnoase, lungi pînă la cca 35 cm și groase pînă la cca 5 cm, verzi-gălbui sau roșietice, de obicei fără semințe, făinoase, zaharoase și aromatice, dispuse ca și florile. După fructificare plantele mor, apărînd altele noi din muguri ce se dezvoltă pe rizom.

MŪSA IBN NUSAYR (c. 640-718), general arab. Numit de califul al-Walῑd I guvernator (708) al Ifrikiyei (Tunisia de azi). A cucerit Maghrebul până la Maroc (708) și a supus (711-713) o parte din Pen. Iberică (Mérida, Toledo, Saragosa) cu ajutorul generalului Tarig ibn Ziyad.