murg¹ sn [At: IST. Ț. R. 128 / E: nct] 1 (Îvp) Amurg. 2 (Reg; îs) (În) capul ~ului sau cap de ~ (La) începutul înserării. 3 (Rar) Zori de zi.

murg², murgă [At: BIBLIA (1688), 221/50 / Pl: ~rgi / E: cf alb murg] 1-2 smf, a (Cal) Care are culoarea părului castaniu-închis sau negru-roșcat Si: (reg) murgiu. 3-4 smf, a (Reg) (Cal) cenușiu-închis. 5 a (Pgn) Care are o culoare închisă. 6 a (Reg; îs) Pere ~rgi Varietate de pere făinoase, de culoare vânătă, cu miezul roșu, cu gust acrișor. 7 a (Spc; Ban; Trs; d. oameni) Cu pielea, tenul de culoare închisă Si: brunet, oacheș. 8-9 smf Cal (tânăr). 10 sm (Îe) Paște, ~ule, iarbă verde Se spune, în glumă, pentru a indica așteptarea zadarnică, lipsa de speranță în ce privește realizarea unui lucru. 11 sf (Îe) A intrat ~a în sat S-a înserat. 12 sm (Mtp; reg; îc) ~u-dă-cu-sară Ființă fantastică despre care se crede că umblă prin păduri după apusul soarelui Si: (reg) mânzu-dă-cu-sară. 13-14 smf (Pex) Bovină de culoare murgă (1-2).

MURG adj. 1. – (Moț); – Ion, mold., 1491 (Glos); -u (Dm); -u, O. din Murgești (16 A I 336); cf. s. Murcești, 1473 (Giur 256) sub infl. alb. Murk (com. de Gh. Ivănescu). 2. Murgan fam., act. 3. Murgaș b. (16 B II 75) și s., olt. (Sur VI); -u m-te în Balcani; Murgășanu act. 4. Murguleț mold. (Dm; Băl II; Sd XXII); – Toader (Glos); -u, Al. (RI X 196). 5. Murgă f. (Ard II 255). 6. Marital: Murgoaia f. (16 B III 31). 7. Murgea b. (RI VIII 169; 16 B II 188; Șchei III; 17 B I 145) etc.; Murg/eni, -ești, -eanca ss; -escul (17 B III 618); -eanu. 8. + -ilă: Murgil/ă fam., act.; -ești s.; Murgeală, St. (17 B IV 509). 9. + -in: Murginul, M. (17 B I 199). 10. + -ociu: Murgociu (Dm); – frecv. mold. (Isp IV¹); – Coste (Ștef); – Toflea (RI XI 260; 17 A IV 7); Murgucești s (Dm); Murgoceni s (Ștef).