Metz n. cetate tare pe Mozela, aparținea dela 1871 Germaniei: 66.000 loc.; azi reluat de Franța.-

METZ [mets], oraș în NE Franței (Lorena), port pe Moselle; 197,1 mii loc. (1990). Nod feroviar. Aeroport. Expl. de min. de fier. Siderurgie; constr. de automobile și de aparataj electrotehnic; produse chimice și alim.; ciment, încălțăminte. Centru comercial. Catedrala Saint-Martin (sec. 13-16), biserica Saint-Vincent (sec. 13), ansamblul arhitectural din Place des Armes (sec. 18). Muzeu. În Antichitate, s-a numit Mediomatrici. La începutul sec. 6, devine capitala Austrasiei. În 870, a intrat în componența regatului francilor de E. Din sec. 13 oraș imperial liber, alipit la regatul francez în 1552 (definitiv în sec. 17) și transformat într-o puternică fortăreață. În timpul Războiului Franco-Prusian, mareșalul francez A.F. Bazaine a fost încercuit cu o parte din trupe în fortăreață și silit să se predea la 27 oct. 1870. În 1871-1918 și 1940-1944, a aparținut Germaniei.