O definiție pentru Luceafărul-de-Dimineață
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
+Luceafărul-de-Dimineață (planetă) (pop.) s. propriu m. art.
Intrare: Luceafărul-de-Dimineață
| substantiv masculin compus | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | — |
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular | — |
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||