O definiție pentru Hârs
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
HÎRS nume derivat din Hrisant sau din Hrisostom, („Gură de aur”) epitetul sf. Ioan patriarhul Constantinopolului, cu mutarea grupului Hri in Hîr, ca la Cîrstina < Cristina, Cf. și gr. Xρύση-χρύσος „aur”, χρñσις „folosire” sau χρῖσις „ungere” și antrop. gr. Xρύσιος. 1. Hîrs, vlah Serbia; – țig., 1508 (16 B I 43); -u (16 B Y 102; Paș); -ul (Cat); -ulescu, P., 1775 (AO XYI 328); Hîrs/a, -eni, -ești ss.; Hîrsova f. (Tis 376 – 8; – preoteasa (Gorj 390). 2. Hărsu, Gh. (Șchei I); Hărsescul (16 B VI 296). 3. + -ova: Hărsova f. (P4; Sd XV 9; AO XX 104; BCI VIII 23); – jupînița, 1650 (Ins 209). 4. Această formă se înlocuiește uneori cu cea în ș: Hîrșa, I., ard.; Hărșești (Tec I); Hîrșova f. (Gorj 217); – sat în r. Vaslui și orașul dobrogean. 5. Prob. cu afer.: Șova, fam. act.