2 definiții pentru Gorun
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
gorun s. m., pl. goruni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
GORUN subst. I. 1. – (Gat); – Ioan, olt. (AO XXI 173); – de Dridif, nobil de Făgăraș (Paș); – b, (16 B II 138); – țig. (ib. 16); -a b. (16 A I 267); -ești s. (Dm). 2. Goron (Moț); -ul t. 3. Cu fonetism ucr. Horun act. II. Derivate ce se confundă cu tema adj. gorîn „ars, pălit de soare” cf. și subst. gărînă „curătură” (DLR) sinonim în fond cu termenii Arsa, Jariștea (care designă vechi despăduriri prin incendiu). 1. Gorîn fam., ard., 1680 (Paș); 2. -a, sat munt. pe Teleajen.
- sursa: Onomastic (1963)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: Gorun