Boris Godunov m. țar al Rusiei, cu care Mihai-Viteazul căută să încheie o alianță în contra Poloniei (1552-1605).

Boris III m. fiul lui Ferdinand al Bulgariei, urmă în 1918 pe tronul acestei țări, după abdicarea părintelui său.

BORIS scurtat din n. vechiu blg. Bogoris. 1. Boris și -ești s. (Dm). 2. Bogor + suf. -in: Bogorin (Ard). 3. Fon. ucr. g > h: Bohorelu s. 4. Formație neogreacă: Vogoride.

Boris Nume vechi și de tradiție la popoarele slave, Boris este interpretat de către specialiști în două moduri, esențial opuse. Acei care pledează pentru originea slavă îl consideră un vechi hipocoristic al unor nume compuse cu un prim element bor- „luptă, a lupta”, ca Borislav (+ slav „slavă”), Borimir (+ mir „pace, lume” sau „vestit”). A doua interpretare îl consideră pe Boris de origine turcică (a fost pus în legătură cu un cuvînt mongolic bogori „mic”) și îl apropie de numele cneazului bulgar Boris sau Bogoris (852 – 889), cel care în anul 865 adoptă creștinismul de rit bizantin și își ia numele de → Mihail (după numele împăratului bizantin Mihail). Foarte răspîndit și frecvent în bulgară, sîrbo-croată, rusă, ucraineană, poloneză (atestat din sec. 12), numele își datorează popularitatea cultului unui martir rus, fiul lui Vladimir cel Mare, mort în anul 1015 și canonizat în 1021. (Alături de Gleb, Boris este primul sfînt slav). La noi numele este destul de rar; mult mai vechi și frecvente au fost: Bora, Bore, Borea, Borcea etc., la origine hipocoristice slave (din Borimir, Borislav etc.) preluate de români. La bulgari, ruși etc., unde numele este frecvent, este cunoscută și forma feminină Borisa. ☐ Viața cunoscutului țar al Rusiei, Boris Godunov, a inspirat cunoscutele creații ale lui A.S. Pușkin și M.P. Musorgski.

BORIS GODUNOV, Fiodorovici, țar al Rusiei (1598-1605). A dus o politică de centralizare a statului și de înăsprire a dependenței țăranilor și holopilor. Relații cu Mihai Viteazul. Personajul operei cu același nume de Mussorgski.

BORIS I (BORIS-MIHAIL), han (cneaz) bulgar (852-889). A consolidat autoritatea centrală și a lărgit granițele statului. În timpul domniei lui, bulgarii au adoptat creștinismul ca religie de stat (864 sau 865).

BORIS III, țar al Bulgariei (1918-1943). A favorizat lovitura de stat împotriva lui A. Stamboliiski; partizan al alianței cu Germania hitleristă.

CARAGEA, Boris (1906-1982, n. Balcic), sculptor român. M. coresp. al Acad. (1955), prof. univ. la București. Statuară monumentală („Victoria”, la Constanța); portrete și sculpturi cu caracter alegoric și decorativ (basorelieful „Muzica” de pe fațada Operei Române din București, în colab.).

CAZACU, Boris (1919-1987, n. Chișinău), lingvist român. M. coresp. al Acad. (1963), prof. univ. la București. Specialist în dialectologie („Studii de dialectologie română”), stilistică și istoria limbii literare („Istoria limbii române literare”, în colab.). Coordonator al „Noului atlas lingvistic pe regiuni – Oltenia”.