țâțacă sf [At: (a. 1719) CAT. MAN. II, 89 / V: țiț~, țăț~, țaț~, țacă / Pl: ~ace / E: țață + -acă] 1-18 (Mol; șhp) Țață (1-9).

ȚĂȚICĂ, țățici, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui țață. – Țață + suf. -ică.

țacă² sf vz țâțacă

țațacă sf vz țâțacă

țățacă sf vz țâțacă

țățică sf [At: CARAGIALE, O. VI, 19 / V: (art) țicul / Vc și: (fam; pan tăticule, mămicule) ~cule / Pl: ~ici / E: țață + -ică] (Reg) 1-12 (Șhp) Țață (1-6) (tânără) Si: leliță, (reg) țățucă (1-12). 13 Termen de dezmierdare cu care o soră se adresează fratelui ei, imitând felul în care acesta i se adresează în mod obișnuit. corectat(ă)

țicul sa vz țățică

țițacă sf vz țâțacă

ȚĂȚICĂ, Mold. ȚĂȚACĂ, ȚÎȚACĂ sf. dim. ȚAȚĂ: viu și eu după tine numai decît, numai să vorbesc cevașilea cu țățica (CAR.); hai că ne-așteaptă țîțecele (ALECS.).

❍ȚÎȚACĂ 👉 ȚĂȚICĂ.

❍ȚÎȚACĂ 👉 ȚĂȚICĂ.

ȚĂȚICĂ, țățici, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui țață. – Țață + suf. -ică.

ȚACĂ s. f. v. țîțacă.

ȚĂȚICĂ s. f. Diminutiv al lui țață. Vin și eu după tine numaidecît, numai să vorbesc cevașilea cu țățica. CARAGIALE, O. I 57.

ȚÎȚACĂ, țîțace, s. f. (Mold.) Diminutiv al lui țață. Țîțaca noastră Leona avea nevoie să se mînie, să tune și să detune în fiecare zi. SADOVEANU, N. F. 6. Ascultă, Gulița nineacăi; hai, că ne-așteaptă țîțacele. ALECSANDRI, T. 408. – Variantă: țacă s. f.

țâțacă (reg.) s. f., g.-d. art. țâțacăi/țâțacei/țâțachii; pl. țâțace

țâțacă (reg.) s. f., g.-d. art. țâțacăi/țâțachii/țâțacei; pl. țâțace

țâțacă s. f., g.-d. art. țâțacăi/țâțachii/țâțacei; pl. țâțace

țățică (reg.) s. f., g.-d. art. țățicăi/țățichii/țățicii; pl. țățici

țățică (reg.) s. f., g.-d. art. țățicăi/țățicii/țățichii; pl. țățici

țățică s. f., g.-d. art. țățicăi/țățicii/țățichii; pl. țățici

care-i maracu’? / taina? / țaca? expr. ce mai e nou?, care e cursul evenimentelor?

ȚĂȚICĂ s. v. leliță.

ȚĂȚICĂ s. v. mătușică.

țățică s. v. MĂTUȘICĂ.

ȚĂȚICĂ s. leliță, (reg.) leiculiță, leicușoară, lelică, lelicuță, lelișoară.

țacă, țăci, s.f. (reg.) 1. scândurea de lovit mingea la un joc de copii; (art.) jocul de copii. 2. un fel de cioc de barză, făcut din scândurele și fixat pe fața flăcăului deghizat în brezaie.