5 definiții pentru țurțuruș
Explicative DEX
țurțuruș s [At: DENSUSIANU, Ț. H. 338 / V: țunț~ sm, țuț~ s, țorțor~ sm / Pl: (1) ~i / E: țurțur1 + -uș] (Reg) 1 sm Țurțur1 (1). 2 s (Îf țuțuruș) Izvor.
țorțoruș sm vz țurțuruș
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țunțuruș sm vz țurțuruș
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
țuțuruș2 s vz țurțuruș
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
țurțuruș, țurțuruși, s.m. (reg.) izvor.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: țurțuruș
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
țorțoruș substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
țunțuruș substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
țurțurușsubstantiv neutru
regional
etimologie:
- țurțur + -uș MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.