2 intrări
11 definiții

Explicative DEX

ȚEVAR, țevare, s. n. Aparat care servește la răcire, la înghețare; cadă de răcire prin care trec țevile la cazanul de fabricat țuică. – Țeavă + suf.-ar.

țevar [At: LB / V: (reg) ~ver, ~vier, țiver / Pl: ~e sn, ~i sm / E: țeavă + -ar] 1 sn Dispozitiv care servește la răcire, la înghețare. 2 sn Cadă de răcire prin care trec țevile la cazanul de fabricat țuică Si: (reg) durbacă (5). 3 sm (Rar) Muncitor specializat în montarea țevilor dintr-o instalație.

ȚEVAR, țevare, s. n. Aparat care servește la răcire, la înghețare; cadă de răcire prin care trec țevile la cazanul de fabricat țuică. – Țeavă + suf. -ar.

ȚEVAR, țevare, s. n. Aparat care servește la răcire, la înghețare; (în special) cadă de răcire prin care trec țevile la cazanul de țuică.

ȚEVAR ~e n. 1) Aparat care servește la răcire sau la înghețare. 2) Vas de răcire la cazanul de fabricat țuică, prin care trec țevile. /țeavă + suf. ~ar

țever sn vz țevar

țevier sn vz țevar

țiver sn vz țevar

Ortografice DOOM

țevar s. n., pl. țevare

țevar s. n., pl. țevare

țevar s. n., pl. țevare

Intrare: țevar (aparat)
țevar1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țevar
  • țevarul
  • țevaru‑
plural
  • țevare
  • țevarele
genitiv-dativ singular
  • țevar
  • țevarului
plural
  • țevare
  • țevarelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țever
  • țeverul
plural
  • țevere
  • țeverele
genitiv-dativ singular
  • țever
  • țeverului
plural
  • țevere
  • țeverelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țevier
  • țevierul
plural
  • țeviere
  • țevierele
genitiv-dativ singular
  • țevier
  • țevierului
plural
  • țeviere
  • țevierelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țiver
  • țiverul
plural
  • țivere
  • țiverele
genitiv-dativ singular
  • țiver
  • țiverului
plural
  • țivere
  • țiverelor
vocativ singular
plural
Intrare: țevar (persoană)
țevar2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țevar
  • țevarul
  • țevaru‑
plural
  • țevari
  • țevarii
genitiv-dativ singular
  • țevar
  • țevarului
plural
  • țevari
  • țevarilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țevar, țevaresubstantiv neutru

  • 1. Aparat care servește la răcire, la înghețare; cadă de răcire prin care trec țevile la cazanul de fabricat țuică. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: durbacă
etimologie:
  • Țeavă + -ar. DEX '09 MDA2 DEX '98 NODEX

țevar, țevarisubstantiv masculin

  • 1. rar Muncitor specializat în montarea țevilor dintr-o instalație. MDA2
etimologie:
  • țeavă + -ar MDA2

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.