opțiuni
  • info
12 definiții pentru țănțoșie

Explicative DEX

țănțoșie sfs [At: CĂLINESCU, I. C. 129 / V: țan~ / E: țanțoș + -ie] (Rar) Atitudine arogantă.

țănțoșíe f. Caracteru de a fi țanțoș.

ȚANȚOȘIE s. f. (Rar) Mândrie, semeție, îngâmfare, fudulie. – Țanțoș + suf. -ie.

țanțoșie sf vz țănțoșie

ȚANȚOȘIE s. f. (Rar) Mândrie, semeție, îngâmfare, fudulie. – Țanțos + suf. -ie.

ȚANȚOȘIE s. f. (Rar) Mîndrie, semeție, fudulie. Cîștigul debitantului trebuia să fie mai mare decît al institutorului, și lui Creangă îi veni inima la loc și țanțoșia pe buze. CĂLINESCU, I. C. 129.

ȚANȚOȘIE f. rar Atitudine de superioritate nejustificată față de alții; fală; îngâmfare; înfumurare; semeție; măreție; mândrie. /țanțoș + suf. ~ie

Ortografice DOOM

țănțoșie (pop.) s. f., art. țănțoșia, g.-d. țănțoșii, art. țănțoșiei

țănțoșie (pop.) s. f., art. țănțoșia, g.-d. țănțoșii, art. țănțoșiei

țanțoșie s. f., art. țanțoșia, g.-d. țanțoșii, art. țanțoșiei

Sinonime

ȚANȚOȘIE s. v. aroganță, fală, fudulie, infatuare, înfumurare, îngâmfare, mândrie, orgoliu, semeție, trufie, vanitate.

țanțoșie s. v. AROGANȚĂ. FALĂ. FUDULIE. INFATUARE. ÎNFUMURARE. ÎNGÎMFARE. MÎNDRIE. ORGOLIU. SEMEȚIE. TRUFIE. VANITATE.

Intrare: țănțoșie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țănțoșie
  • țănțoșia
plural — —
genitiv-dativ singular
  • țănțoșii
  • țănțoșiei
plural — —
vocativ singular —
plural —
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țanțoșie
  • țanțoșia
plural — —
genitiv-dativ singular
  • țanțoșii
  • țanțoșiei
plural — —
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țănțoșiesubstantiv feminin

etimologie:
  • Țanțoș + -ie. DEX '09 MDA2 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.