2 definiții pentru șănțar
Explicative DEX
șănțar sm [At: (a. 1837) DOC. EC. 664 / Pl: ~i / E: șanț1 + -ar] (Înv; csnp) Funcționar din serviciul edilitar din sec. XIX care se îngrijea de starea șanțurilor1 (3).
Arhaisme și regionalisme
șănțar, șănțari, s.m. (înv. și reg.) funcționar care se îngrijea de starea șanțurilor.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: șănțar
șănțar substantiv masculin
| substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)