șopârcăieli sfp [At: ȘĂINEANU, D. U. / E: șopârcăi + -eală] (Mol) 1 (Îe) A umbla cu ~ A recurge la minciuni. 2 (Îae) A recurge la subterfugii.

șopîrcăĭálă f., pl. ĭelĭ. Est. Fam. A umbla cu șopîrcăĭelĭ, a umbla cu șmecheriĭ, a căuta să înșelĭ (rev. I. Crg. 3, 186).

șopârcăieli s.f. pl. (reg.; în expr.) a umbla cu șopârcăieli = a recurge la minciuni, la tertipuri, la subterfugii, la vicleșuguri.