opțiuni
  • info
2 intrări
18 definiții

Explicative DEX

ȘMOTRIRE, șmotriri, s. f. (Fam.) Acțiunea de a șmotri și rezultatul ei. – V. șmotri.

ȘMOTRIRE, șmotriri, s. f. (Fam.) Acțiunea de a șmotri și rezultatul ei. – V. șmotri.

șmotrire sf [At: DDRF / Pl: ~ri / E: șmotri] (Reg) 1-3 Șmotru (1-3). 4 Mustrare. 5 Bătaie (1).

ȘMOTRI, șmotresc, vb. IV. Tranz. (Reg. și fam.) A mustra, a dojeni; a bate. – Din șmotru.

smotri v vz șmotri

șmotri vt [At: CIHAC II, 353 / V: (înv) sm~ / Pzi: ~resc / E: șmotru] 1 (Înv; c. i. unități militare) A trece în revistă Si: a inspecta. 2 (Reg; c. i. soldați) A instrui. 3 (Mol; pex; fam) A învăța pe cineva (cu severitate). 4 (Mol; fam) A mustra1 (cu asprime). 5 (Mol; fam) A bate (92).

ȘMOTRI, șmotresc, vb. IV. Tranz. (Fam.) A mustra, a dojeni; a bate. – Din șmotru.

ȘMOTRI, șmotresc, vb. IV. Tranz. (Mold.) A muștrului. Te dau lui Alisandru Ciobanii și te șmotrește el! SADOVEANU, O. VII 376. Al nostru e mai omenos. Nu ne șmotrește. C. PETRESCU, A. R. 58. ◊ Fig. Scoteam mîțele de prin ocnițe și cotruțe și le flocăiam, și le șmotream de le mergea colbul. CREANGĂ, A. 37.

A ȘMOTRI ~esc tranz. fam. A mustra cu asprime; a dojeni. /Din șmotru

șmotrésc v. tr. (din maĭ vechĭu smotresc, d. rus. smotrĭetĭ, a trece în revistă, vsl. sŭ-motriti, motriti, a privi). Vechĭ. Trec în revistă. Azĭ iron. Mold. Învăț minte, mustruluĭesc, disciplinez: am să te șmotresc eŭ, măĭ! – Și șmutruluĭesc (C. Hogaș, VR. 5, 1910, 205).

Ortografice DOOM

șmotrire (înv.) (desp. șmo-tri-) s. f., g.-d. art. șmotririi; pl. șmotriri

șmotrire (fam.) (șmo-tri-) s. f., g.-d. art. șmotririi; pl. șmotriri

șmotrire s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. șmotririi; pl. șmotriri

șmotri (a ~) (înv., fam.) (șmo-tri) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șmotresc, 3 sg. șmotrește, imperf. 1 șmotream; conj. prez. 1 sg. să șmotresc, 3 să șmotrească

șmotri (a ~) (reg., fam.) (șmo-tri) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șmotresc, imperf. 3 sg. șmotrea; conj. prez. 3 să șmotrească

șmotri vb. (sil. -tri), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șmotresc, imperf. 3 sg. șmotrea; conj. prez. 3 sg. și pl. șmotrească

Sinonime

ȘMOTRI vb. v. admonesta, certa, dăscăli, dojeni, inspecta, instrui, moraliza, mustra.

șmotri vb. v. ADMONESTA. CERTA. DĂSCĂLI. DOJENI. INSPECTA. INSTRUI. MORALIZA. MUSTRA.

Arhaisme și regionalisme

șmotri, șmotresc, vb. IV (înv.) 1. (despre unități militare) a trece în revistă, a inspecta. 2. (despre soldați) a instrui (cu asprime). 3. (reg. și fam.) a învăța, a instrui sever (pe cineva). 4. (reg. și fam.) a mustra, a dojeni. 5. (reg.) a bate (pe cineva).

Intrare: șmotrire
șmotrire substantiv feminin
  • silabație: șmo-tri-re info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șmotrire
  • șmotrirea
plural
  • șmotriri
  • șmotririle
genitiv-dativ singular
  • șmotriri
  • șmotririi
plural
  • șmotriri
  • șmotririlor
vocativ singular —
plural —
Intrare: șmotri
  • silabație: șmo-tri info
verb (VT401)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șmotri
  • șmotrire
  • șmotrit
  • șmotritu‑
  • șmotrind
  • șmotrindu‑
 singular plural
  • șmotrește
  • șmotriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șmotresc
 (să)
  • șmotresc
  • șmotream
  • șmotrii
  • șmotrisem
a II-a (tu)
  • șmotrești
 (să)
  • șmotrești
  • șmotreai
  • șmotriși
  • șmotriseși
a III-a (el, ea)
  • șmotrește
 (să)
  • șmotrească
  • șmotrea
  • șmotri
  • șmotrise
plural I (noi)
  • șmotrim
 (să)
  • șmotrim
  • șmotream
  • șmotrirăm
  • șmotriserăm
  • șmotrisem
a II-a (voi)
  • șmotriți
 (să)
  • șmotriți
  • șmotreați
  • șmotrirăți
  • șmotriserăți
  • șmotriseți
a III-a (ei, ele)
  • șmotresc
 (să)
  • șmotrească
  • șmotreau
  • șmotriră
  • șmotriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

șmotrire, șmotririsubstantiv feminin

  • 1. familiar Acțiunea de a șmotri și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • vezi șmotri DEX '09 DEX '98

șmotri, șmotrescverb

  • 1. regional familiar Bate, dojeni, mustra, muștrului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bate dojeni mustra muștrului
    • format_quote Te dau lui Alisandru Ciobanu și te șmotrește el! SADOVEANU, O. VII 376. DLRLC
    • format_quote Al nostru e mai omenos. Nu ne șmotrește. C. PETRESCU, A. R. 58. DLRLC
    • format_quote figurat Scoteam mîțele de prin ocnițe și cotruțe și le flocăiam, și le șmotream de le mergea colbul. CREANGĂ, A. 37. DLRLC
etimologie:
  • șmotru DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.