șgranț sn [At: A V, 22 / V: (reg) șăra~ / Pl: ~uri / E: ns cf ger Schranz „sfâșietură, ruptură”] (Reg) 1 Fiecare dintre crestăturile ciocanului de ferecat piatra morii. 2 (îf șăranț) Fiecare dintre crestăturile făcute cu ciocanul în piatra morii.

șăranț sn vz șgranț

șgranț, șgranțuri, s.n. (reg.) 1. fiecare dintre crestăturile ciocanului de ferecat piatra morii. 2. (în forma: șăranț) fiecare dintre crestăturile făcute cu ciocanul în piatra morii.