O definiție pentru șchiopătar

Ortografice DOOM

șchiopătar s. m., pl. șchiopătari

Intrare: șchiopătar
șchiopătar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șchiopătar
  • șchiopătarul
  • șchiopătaru‑
plural
  • șchiopătari
  • șchiopătarii
genitiv-dativ singular
  • șchiopătar
  • șchiopătarului
plural
  • șchiopătari
  • șchiopătarilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)