opțiuni
  • info
2 intrări
12 definiții

Explicative DEX

înțelepțire sf [At: DA ms / Pl: ~ri / E: înțelepți] 1 (Fig) Deșteptare. 2 Însănătoșire a minții Si: înțelepțit1 (3).

încelepța v vz înțelepți

încelepți v vz înțelepți

înțelepța v vz înțelepți

înțelepțesc, ~ească a [At: CANTEMIR, ap. TDRG / Pl: (nob) ~ești / E: înțelept + -esc] (Înv) 1-5 De înțelept (1, 3, 5,13-14).

înțelepți [At: PSALT. 263/3 / V: (înv) încel~, ~țil, (cscj) încelepța, ~ța / Pzi: ~țesc / E: înțelept] (Îvp) 1-2 vtr A (se) face înțelept. 3 vr (D. persoanele cu probleme psihice) A se însănătoși.

înțilepți v vz înțelepți

ÎNȚELEPȚI, înțelepțesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Înv., rar) A (se) face înțelept; a (se) cuminți. – Din înțelept.

înțelepțì v. a (se) face înțelept, a se cuminți.

2) înțelepțésc v. tr. Fac înțelept. V. refl. Mă fac înțelept. – Și -țez (Ps. S.).

Sinonime

ÎNȚELEPȚI vb. v. astâmpăra, cuminți, domoli, liniști, potoli.

înțelepți vb. v. ASTÎMPĂRA. CUMINȚI. DOMOLI. LINIȘTI. POTOLI.

Intrare: înțelepțire
înțelepțire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înțelepțire
  • ‑nțelepțire
  • înțelepțirea
  • ‑nțelepțirea
plural
  • înțelepțiri
  • ‑nțelepțiri
  • înțelepțirile
  • ‑nțelepțirile
genitiv-dativ singular
  • înțelepțiri
  • ‑nțelepțiri
  • înțelepțirii
  • ‑nțelepțirii
plural
  • înțelepțiri
  • ‑nțelepțiri
  • înțelepțirilor
  • ‑nțelepțirilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: înțelepți
verb (VT401)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înțelepți
  • ‑nțelepți
  • înțelepțire
  • ‑nțelepțire
  • înțelepțit
  • ‑nțelepțit
  • înțelepțitu‑
  • ‑nțelepțitu‑
  • înțelepțind
  • ‑nțelepțind
  • înțelepțindu‑
  • ‑nțelepțindu‑
 singular plural
  • înțelepțește
  • ‑nțelepțește
  • înțelepțiți
  • ‑nțelepțiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înțelepțesc
  • ‑nțelepțesc
 (să)
  • înțelepțesc
  • ‑nțelepțesc
  • înțelepțeam
  • ‑nțelepțeam
  • înțelepții
  • ‑nțelepții
  • înțelepțisem
  • ‑nțelepțisem
a II-a (tu)
  • înțelepțești
  • ‑nțelepțești
 (să)
  • înțelepțești
  • ‑nțelepțești
  • înțelepțeai
  • ‑nțelepțeai
  • înțelepțiși
  • ‑nțelepțiși
  • înțelepțiseși
  • ‑nțelepțiseși
a III-a (el, ea)
  • înțelepțește
  • ‑nțelepțește
 (să)
  • înțelepțească
  • ‑nțelepțească
  • înțelepțea
  • ‑nțelepțea
  • înțelepți
  • ‑nțelepți
  • înțelepțise
  • ‑nțelepțise
plural I (noi)
  • înțelepțim
  • ‑nțelepțim
 (să)
  • înțelepțim
  • ‑nțelepțim
  • înțelepțeam
  • ‑nțelepțeam
  • înțelepțirăm
  • ‑nțelepțirăm
  • înțelepțiserăm
  • ‑nțelepțiserăm
  • înțelepțisem
  • ‑nțelepțisem
a II-a (voi)
  • înțelepțiți
  • ‑nțelepțiți
 (să)
  • înțelepțiți
  • ‑nțelepțiți
  • înțelepțeați
  • ‑nțelepțeați
  • înțelepțirăți
  • ‑nțelepțirăți
  • înțelepțiserăți
  • ‑nțelepțiserăți
  • înțelepțiseți
  • ‑nțelepțiseți
a III-a (ei, ele)
  • înțelepțesc
  • ‑nțelepțesc
 (să)
  • înțelepțească
  • ‑nțelepțească
  • înțelepțeau
  • ‑nțelepțeau
  • înțelepțiră
  • ‑nțelepțiră
  • înțelepțiseră
  • ‑nțelepțiseră
încelepța
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
înțilepți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
înțelepța
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
încelepți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înțelepți, înțelepțescverb

etimologie:
  • înțelept DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.