opțiuni
  • info
2 intrări
4 definiții

Explicative DEX

ÎNZĂVORÂT, -Ă, înzăvorâți, -te, adj. (Tehn.; despre piese) Care este împiedicat să se miște printr-un mecanism de închidere. – V. înzăvorî.

ÎNZĂVORÂT, -Ă, înzăvorâți, -te, adj. (Tehn.; despre piese) Care este împiedicat să se miște printr-un mecanism de închidere. – V. înzăvorî.

ÎNZĂVORÎ, înzăvoresc, vb. IV. Tranz. (Tehn.) A împiedica intenționat mișcarea unei piese față de alta cu ajutorul unor mecanisme de închidere. – În + zăvorî.

înzăvorî vtr [At: DA ms / Pzi: ~răsc / E: în- + zăvorî] (Înv) 1-2 A (se) zăvorî.

ÎNZĂVORÎ, înzăvorăsc, vb. IV. Tranz. (Tehn.) A împiedica intenționat mișcarea unei piese față de alta cu ajutorul unor mecanisme de închidere. – În + zăvor.

Intrare: înzăvorât
înzăvorât adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înzăvorât
  • ‑nzăvorât
  • înzăvorâtul
  • înzăvorâtu‑
  • ‑nzăvorâtul
  • ‑nzăvorâtu‑
  • înzăvorâtă
  • ‑nzăvorâtă
  • înzăvorâta
  • ‑nzăvorâta
plural
  • înzăvorâți
  • ‑nzăvorâți
  • înzăvorâții
  • ‑nzăvorâții
  • înzăvorâte
  • ‑nzăvorâte
  • înzăvorâtele
  • ‑nzăvorâtele
genitiv-dativ singular
  • înzăvorât
  • ‑nzăvorât
  • înzăvorâtului
  • ‑nzăvorâtului
  • înzăvorâte
  • ‑nzăvorâte
  • înzăvorâtei
  • ‑nzăvorâtei
plural
  • înzăvorâți
  • ‑nzăvorâți
  • înzăvorâților
  • ‑nzăvorâților
  • înzăvorâte
  • ‑nzăvorâte
  • înzăvorâtelor
  • ‑nzăvorâtelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: înzăvorî
verb (VT410)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înzăvorî
  • ‑nzăvorî
  • înzăvorâre
  • ‑nzăvorâre
  • înzăvorât
  • ‑nzăvorât
  • înzăvorâtu‑
  • ‑nzăvorâtu‑
  • înzăvorând
  • ‑nzăvorând
  • înzăvorându‑
  • ‑nzăvorându‑
 singular plural
  • înzăvorăște
  • ‑nzăvorăște
  • înzăvoraște
  • ‑nzăvoraște
  • înzăvorâți
  • ‑nzăvorâți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înzăvorăsc
  • ‑nzăvorăsc
 (să)
  • înzăvorăsc
  • ‑nzăvorăsc
  • înzăvoram
  • ‑nzăvoram
  • înzăvorâi
  • ‑nzăvorâi
  • înzăvorâsem
  • ‑nzăvorâsem
a II-a (tu)
  • înzăvorăști
  • ‑nzăvorăști
 (să)
  • înzăvorăști
  • ‑nzăvorăști
  • înzăvorai
  • ‑nzăvorai
  • înzăvorâși
  • ‑nzăvorâși
  • înzăvorâseși
  • ‑nzăvorâseși
a III-a (el, ea)
  • înzăvorăște
  • ‑nzăvorăște
  • înzăvoraște
  • ‑nzăvoraște
 (să)
  • înzăvorască
  • ‑nzăvorască
  • înzăvora
  • ‑nzăvora
  • înzăvorî
  • ‑nzăvorî
  • înzăvorâse
  • ‑nzăvorâse
plural I (noi)
  • înzăvorâm
  • ‑nzăvorâm
 (să)
  • înzăvorâm
  • ‑nzăvorâm
  • înzăvoram
  • ‑nzăvoram
  • înzăvorârăm
  • ‑nzăvorârăm
  • înzăvorâserăm
  • ‑nzăvorâserăm
  • înzăvorâsem
  • ‑nzăvorâsem
a II-a (voi)
  • înzăvorâți
  • ‑nzăvorâți
 (să)
  • înzăvorâți
  • ‑nzăvorâți
  • înzăvorați
  • ‑nzăvorați
  • înzăvorârăți
  • ‑nzăvorârăți
  • înzăvorâserăți
  • ‑nzăvorâserăți
  • înzăvorâseți
  • ‑nzăvorâseți
a III-a (ei, ele)
  • înzăvorăsc
  • ‑nzăvorăsc
 (să)
  • înzăvorască
  • ‑nzăvorască
  • înzăvorau
  • ‑nzăvorau
  • înzăvorâră
  • ‑nzăvorâră
  • înzăvorâseră
  • ‑nzăvorâseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înzăvorât, înzăvorâtăadjectiv

  • 1. tehnică (Despre piese) Care este împiedicat să se miște printr-un mecanism de închidere. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • vezi înzăvorî DEX '98 DEX '09

înzăvorî, înzăvorăscverb

  • 1. tehnică A împiedica intenționat mișcarea unei piese față de alta cu ajutorul unor mecanisme de închidere. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • În + zăvorî DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.