3 definiții pentru învăluitură

Explicative DEX

învăluitu sf [At: DOSOFTEI, V. S. 82/2 / Pl: ~ri / E: înveli + -tură] (Înv) 1 Rostogolire a valurilor. 2 Tulburare. 3 Frământare. 4 (Lpl) Necaz. 5 (Lpl) Neajuns. 6 (Reg; lpl) Amestec de otavă și paie, folosit ca nutreț pentru vite.

învăluitúră f., pl. ĭ. Vechĭ. Turburare, zbucĭum.

Arhaisme și regionalisme

învăluitu s.f. (înv.) 1. rostogolire, prăvălire de valuri. 2. tulburare, frământare; (la pl.) necazuri, neajunsuri. 3. amestec de fân și paie pentru vite.

Intrare: învăluitură
învăluitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • învăluitu
  • ‑nvăluitu
  • învăluitura
  • ‑nvăluitura
plural
genitiv-dativ singular
  • învăluituri
  • ‑nvăluituri
  • învăluiturii
  • ‑nvăluiturii
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)