2 intrări
11 definiții
din care- explicative (8)
- morfologice (1)
- relaționale (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNVIGORAT, -Ă, învigorați, -te, adj. Înzdrăvenit, întărit. – V. învigora.
ÎNVIGORAT, -Ă, învigorați, -te, adj. Înzdrăvenit, întărit. – V. învigora.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
învigorat, ~ă a [At: DEX / Pl: ~ati, ~e / E: învigora] 1 Înzdrăvenit2. 2 Înviorat2 (4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNVIGORA, învigorez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face viguros; a (se) însănătoși. – În + vigoare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNVIGORA, învigorez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face viguros; a (se) însănătoși. – În + vigoare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
învigora [At: ALEXI, W. / Pzi: ~rez / E: în- + vigoare] 1-2 vtr A (se) face viguros Si: a (se) înzdrăveni (3-4).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNVIGORA vb. I. tr., refl. A (se) face viguros; a (se) însănătoși. [< it. învigorare].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ÎNVIGORA vb. tr., refl. a (se) face viguros; a (se) însănătoși. (< it. invigorare)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
A ÎNVIGORA ~ez tranz. A face să se învigoreze; a întrema; a înviora. /în + vigoare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
A SE ÎNVIGORA mă ~ez intranz. A căpăta putere; a se întrema; a se înviora. /în + vigoare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
învigora vb., ind. prez. 1 sg. învigorez, 3 sg. și pl. învigorează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNVIGORAT adj. v. întremat.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNVIGORA vb. v. întrema.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
învigorat, învigoratăadjectiv
- 1. Întremat, întărit, înzdrăvenit. DEX '09 DEX '98sinonime: întremat întărit înzdrăvenit
etimologie:
- învigora DEX '09 DEX '98
învigora, învigorezverb
- 1. A (se) face viguros; a (se) însănătoși. DEX '09 DEX '98 DNsinonime: însănătoși întrema înviora
etimologie:
- În + vigoare DEX '98 DEX '09