2 definiții pentru înveșmântătură
Explicative DEX
înveșmântătură sf [At: STAMATI, D. / Pl: -ri / E: înveșmânta + ~(ă)tură] (Înv) 1-2 Înveșmântare (1-2). 3-4 (Înv) Învestitură (1, 2).
Arhaisme și regionalisme
înveșmântătură s.f. (înv.) 1. înveșmântare, îmbrăcare. 2. investitură (într-o funcție).
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: înveșmântătură
înveșmântătură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)