4 definiții pentru întrecătură
Explicative DEX
întrecătură sf [At: POLIZU / Pl: ~ri / E: întrece + -(ă)tură)] (Îrg) Mofturi.
Arhaisme și regionalisme
întrecătură s.f. (înv.) afectare, mofturi, fasoane.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
întrecătúră, întrecături, s.f. 1. Persoană mofturoasă. 2. Persoană care nu respectă buna-cuviință: „Da-amu-s niște întrecături, / Fac la fete strâgături” (Bilțiu, 2006: 214). – Din întrece + suf. -ătură (MDA).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
întrecătură, întrecături, s.f. – 1. Persoană mofturoasă. 2. Persoană care nu respectă buna cuviință: „Da-amu-s niște întrecături, / Fac la fete strâgături” (Bilțiu, 2006: 214). – Din întrece + suf. -ătură (MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: întrecătură
întrecătură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)