2 definiții pentru însorărire
Explicative DEX
însorărire sf [At: CONACHI, ap. URICARIUL, I, 394 / Pl: ~ri / E: însorări] (Îrg) Comasare a pământurilor, moșiilor etc. cu scopul de a forma un teren mai mare.
Arhaisme și regionalisme
însorărire, s.f. (înv.) împreunare sau comasare a două părți dintr-o moșie sau a două moșii.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: însorărire
însorărire substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)