13 definiții pentru înrâuri

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNRÂURI, înrâuresc, vb. IV. Tranz. și intranz. A exercita o influență asupra cuiva sau a ceva; a influența. – Cf. fr. influer, influence, germ. beeinflussen.

ÎNRÂURI, înrâuresc, vb. IV. Tranz. și intranz. A exercita o influență asupra cuiva sau a ceva; a influența. – Cf. fr. influer, influence, germ. beeinflussen.

înrâuri vti [At: (a. 1835) URICARIUL, VIII, 126 / Pzi: ~resc / E: în- + râuri (pll râu)] (Înv) 1-2 A exercita o influență asupra cuiva sau a ceva Si: a influența.

ÎNRÂURI vb. IV. tr. A influența. [P.i. -resc. / după fr. influer, germ. beeinflüssen].

ÎNRÂURI vb. tr. a influența. (după fr. influer, germ. einflüssen)

A ÎNRÂURI ~esc tranz. A supune unei acțiuni ce poate duce la schimbări; a supune unei influențe; a influența. [Sil. -râ-u-] /în + râuri

înrâurì v. a influența. [Neologism modelat după germ. beeinflussen].

ÎNRÎURI, înrîuresc, vb. IV. Tranz. A exercita o influență, a influența. Eram și eu înrîurit de sfiala îngrijorată a celorlalți. CAMIL PETRESCU, U. N. 28. Seninătatea gravă a Sașei se întunecase în umbra unei melancolii dureroase, ce părea că înrîurește deopotrivă pe toți dimprejur. D. ZAMFIRESCU, R. 11. ◊ Intranz. Legături de rudenie și prestigiul ce dă o mare avere înrîuresc asupra societății lipsită de principii de moralitate. BOLINTINEANU, O. 432. Prefacerile înrîureau în ființa... politică sau morală [a națiunilor]. NEGRUZZI, S. I 200.

*înrîurésc v. tr. (d. rîŭ, după fr. influencer și germ. be-ein-flussen). Rar. Influențez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înrâuri (a ~) (desp. -râ-u-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înrâuresc, 3 sg. înrâurește, imperf. 1 înrâuream; conj. prez. 1 sg. să înrâuresc, 3 să înrâurească corectat(ă)

înrâuri (a ~) (-râ-u-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înrâuresc, imperf. 3 sg. înrâurea; conj. prez. 3 înrâurească

înrâuri vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. înrâuresc, imperf. 3 sg. înrâurea; conj. prez. 3 sg. și pl. înrâurească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNRÎURI vb. a influența. (I-a ~ profund creația.)

Intrare: înrâuri
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înrâuri
  • ‑nrâuri
  • înrâurire
  • ‑nrâurire
  • înrâurit
  • ‑nrâurit
  • înrâuritu‑
  • ‑nrâuritu‑
  • înrâurind
  • ‑nrâurind
  • înrâurindu‑
  • ‑nrâurindu‑
singular plural
  • înrâurește
  • ‑nrâurește
  • înrâuriți
  • ‑nrâuriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înrâuresc
  • ‑nrâuresc
(să)
  • înrâuresc
  • ‑nrâuresc
  • înrâuream
  • ‑nrâuream
  • înrâurii
  • ‑nrâurii
  • înrâurisem
  • ‑nrâurisem
a II-a (tu)
  • înrâurești
  • ‑nrâurești
(să)
  • înrâurești
  • ‑nrâurești
  • înrâureai
  • ‑nrâureai
  • înrâuriși
  • ‑nrâuriși
  • înrâuriseși
  • ‑nrâuriseși
a III-a (el, ea)
  • înrâurește
  • ‑nrâurește
(să)
  • înrâurească
  • ‑nrâurească
  • înrâurea
  • ‑nrâurea
  • înrâuri
  • ‑nrâuri
  • înrâurise
  • ‑nrâurise
plural I (noi)
  • înrâurim
  • ‑nrâurim
(să)
  • înrâurim
  • ‑nrâurim
  • înrâuream
  • ‑nrâuream
  • înrâurirăm
  • ‑nrâurirăm
  • înrâuriserăm
  • ‑nrâuriserăm
  • înrâurisem
  • ‑nrâurisem
a II-a (voi)
  • înrâuriți
  • ‑nrâuriți
(să)
  • înrâuriți
  • ‑nrâuriți
  • înrâureați
  • ‑nrâureați
  • înrâurirăți
  • ‑nrâurirăți
  • înrâuriserăți
  • ‑nrâuriserăți
  • înrâuriseți
  • ‑nrâuriseți
a III-a (ei, ele)
  • înrâuresc
  • ‑nrâuresc
(să)
  • înrâurească
  • ‑nrâurească
  • înrâureau
  • ‑nrâureau
  • înrâuri
  • ‑nrâuri
  • înrâuriseră
  • ‑nrâuriseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înrâuri, înrâurescverb

  • 1. A exercita o influență asupra cuiva sau a ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: influența
    • format_quote Eram și eu înrîurit de sfiala îngrijorată a celorlalți. CAMIL PETRESCU, U. N. 28. DLRLC
    • format_quote Seninătatea gravă a Sașei se întunecase în umbra unei melancolii dureroase, ce părea că înrîurește deopotrivă pe toți dimprejur. D. ZAMFIRESCU, R. 11. DLRLC
    • format_quote Legături de rudenie și prestigiul ce dă o mare avere înrîuresc asupra societății lipsită de principii de moralitate. BOLINTINEANU, O. 432. DLRLC
    • format_quote Prefacerile înrîureau în ființa... politică sau morală [a națiunilor]. NEGRUZZI, S. I 200. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.