opțiuni
  • info
O definiție pentru înnăbușitor

Explicative DEX

ÎNNĂBUȘITOR, -OARE, înnăbușitori, -oare, adj. Care înnăbușă; sufocant. – Din înnăbuși + suf. -(i)tor.

Intrare: înnăbușitor
înnăbușitor adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înnăbușitor
  • ‑nnăbușitor
  • înnăbușitorul
  • înnăbușitoru‑
  • ‑nnăbușitorul
  • ‑nnăbușitoru‑
  • înnăbușitoare
  • ‑nnăbușitoare
  • înnăbușitoarea
  • ‑nnăbușitoarea
plural
  • înnăbușitori
  • ‑nnăbușitori
  • înnăbușitorii
  • ‑nnăbușitorii
  • înnăbușitoare
  • ‑nnăbușitoare
  • înnăbușitoarele
  • ‑nnăbușitoarele
genitiv-dativ singular
  • înnăbușitor
  • ‑nnăbușitor
  • înnăbușitorului
  • ‑nnăbușitorului
  • înnăbușitoare
  • ‑nnăbușitoare
  • înnăbușitoarei
  • ‑nnăbușitoarei
plural
  • înnăbușitori
  • ‑nnăbușitori
  • înnăbușitorilor
  • ‑nnăbușitorilor
  • înnăbușitoare
  • ‑nnăbușitoare
  • înnăbușitoarelor
  • ‑nnăbușitoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înnăbușitor, înnăbușitoareadjectiv

etimologie:
  • înnăbuși + -(i)tor. DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „înnăbușitor” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1