opțiuni
  • info
2 intrări
5 definiții

Explicative DEX

îngrela vt [At: DOSOFTEI, V. S. 12/2 / Pzi: ~lez / E: în- + greu] (Înv) A îngreuna.

ÎNGRELA, îngrelez, vb. I. Tranz. A îngreuia marginile inferioare ale unei unelte de pescuit, pentru a o face să se cufunde în apă și să se mențină în poziție verticală.

ÎNGRELA, îngrelez vb. I. Tranz. A îngreuia (prin bucăți de plumb) marginile inferioare ale unei plase de pescuit, pentru a o face să se cufunde în apă și să se mențină în poziție verticală. – Din în- + grele (pl. lui grea).

îngreléz v. tr. (d. greŭ, grea, pl. greĭ, grele. Cp. cu înșelez, înșeŭez). Nord. Îngreuĭez: o tihoarcă îngrelată de ploaĭe.

Arhaisme și regionalisme

îngrela vb. I (înv.) a îngreuia.

Intrare: îngrelare
îngrelare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îngrelare
  • ‑ngrelare
  • îngrelarea
  • ‑ngrelarea
plural
  • îngrelări
  • ‑ngrelări
  • îngrelările
  • ‑ngrelările
genitiv-dativ singular
  • îngrelări
  • ‑ngrelări
  • îngrelării
  • ‑ngrelării
plural
  • îngrelări
  • ‑ngrelări
  • îngrelărilor
  • ‑ngrelărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: îngrela
verb (VT201)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îngrela
  • ‑ngrela
  • îngrelare
  • ‑ngrelare
  • îngrelat
  • ‑ngrelat
  • îngrelatu‑
  • ‑ngrelatu‑
  • îngrelând
  • ‑ngrelând
  • îngrelându‑
  • ‑ngrelându‑
 singular plural
  • îngrelează
  • ‑ngrelează
  • îngrelați
  • ‑ngrelați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îngrelez
  • ‑ngrelez
 (să)
  • îngrelez
  • ‑ngrelez
  • îngrelam
  • ‑ngrelam
  • îngrelai
  • ‑ngrelai
  • îngrelasem
  • ‑ngrelasem
a II-a (tu)
  • îngrelezi
  • ‑ngrelezi
 (să)
  • îngrelezi
  • ‑ngrelezi
  • îngrelai
  • ‑ngrelai
  • îngrelași
  • ‑ngrelași
  • îngrelaseși
  • ‑ngrelaseși
a III-a (el, ea)
  • îngrelează
  • ‑ngrelează
 (să)
  • îngreleze
  • ‑ngreleze
  • îngrela
  • ‑ngrela
  • îngrelă
  • ‑ngrelă
  • îngrelase
  • ‑ngrelase
plural I (noi)
  • îngrelăm
  • ‑ngrelăm
 (să)
  • îngrelăm
  • ‑ngrelăm
  • îngrelam
  • ‑ngrelam
  • îngrelarăm
  • ‑ngrelarăm
  • îngrelaserăm
  • ‑ngrelaserăm
  • îngrelasem
  • ‑ngrelasem
a II-a (voi)
  • îngrelați
  • ‑ngrelați
 (să)
  • îngrelați
  • ‑ngrelați
  • îngrelați
  • ‑ngrelați
  • îngrelarăți
  • ‑ngrelarăți
  • îngrelaserăți
  • ‑ngrelaserăți
  • îngrelaseți
  • ‑ngrelaseți
a III-a (ei, ele)
  • îngrelează
  • ‑ngrelează
 (să)
  • îngreleze
  • ‑ngreleze
  • îngrelau
  • ‑ngrelau
  • îngrelară
  • ‑ngrelară
  • îngrelaseră
  • ‑ngrelaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îngrela, îngrelezverb

  • 1. A îngreuia marginile inferioare ale unei unelte de pescuit, pentru a o face să se cufunde în apă și să se mențină în poziție verticală. DLRLC DLRM
etimologie:
  • în- + grele (pluralul lui grea). DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.