2 intrări
13 definiții

Explicative DEX

ÎNGHIOLDEA s. f. v. înghionteală.

ÎNGHIOLDEA s. f. v. înghionteală.

înghioldea sf vz înghionteală

ÎNGHIOLDEALĂ, înghioldeli, s. f. Înghioldire.

ÎNGHIONTEALĂ, înghionteli, s. f. Înghiontire. [Var.: înghioldea s. f.] – Înghionti + suf. -eală.

ÎNGHIONTEALĂ, înghionteli, s. f. Înghiontire. [Var.: înghioldea s. f.] – Înghionti + suf. -eală.

înghiontea sf [At: DA ms / V: ~olde~ / Pl: ~eli / E: înghionti + -eală] Înghiontire.

ÎNGHIONTEALĂ, înghionteli, s. f. Înghiontire.

Ortografice DOOM

înghioldea (pop.) s. f., g.-d. art. înghioldelii; pl. înghioldeli

!înghioldea (pop.) s. f., g.-d. art. înghioldelii; pl. înghioldeli

Sinonime

ÎNGHIOLDEA s. v. ghiontire, îmboldire, îmbrânceală, îmbrâncire, îmbrâncitură, împingere, înghionteală, înghiontire.

înghioldea s. v. GHIONTIRE. ÎMBOLDIRE. ÎMBRÎNCEALĂ. ÎMBRÎNCIRE. ÎMBRÎNCITURĂ. ÎMPINGERE. ÎNGHIONTEALĂ. ÎNGHIONTIRE.

ÎNGHIONTEA s. v. îmbrâncire.

ÎNGHIONTEA s. ghiontire, îmboldire, îmbrînceală, îmbrîncire, îmbrîncitură, împingere, înghiontire, (reg.) înghioldeală, înghioldire.

Arhaisme și regionalisme

înghioldea s.f. (reg.) lovitură puternică dată altuia cu ghioldul (pumnul) pieziș.

Intrare: înghioldeală
înghioldeală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înghioldea
  • ‑nghioldea
  • înghioldeala
  • ‑nghioldeala
plural
  • înghioldeli
  • ‑nghioldeli
  • înghioldelile
  • ‑nghioldelile
genitiv-dativ singular
  • înghioldeli
  • ‑nghioldeli
  • înghioldelii
  • ‑nghioldelii
plural
  • înghioldeli
  • ‑nghioldeli
  • înghioldelilor
  • ‑nghioldelilor
vocativ singular
plural
Intrare: înghionteală
înghionteală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înghiontea
  • ‑nghiontea
  • înghionteala
  • ‑nghionteala
plural
  • înghionteli
  • ‑nghionteli
  • înghiontelile
  • ‑nghiontelile
genitiv-dativ singular
  • înghionteli
  • ‑nghionteli
  • înghiontelii
  • ‑nghiontelii
plural
  • înghionteli
  • ‑nghionteli
  • înghiontelilor
  • ‑nghiontelilor
vocativ singular
plural
înghioldeală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înghioldea
  • ‑nghioldea
  • înghioldeala
  • ‑nghioldeala
plural
  • înghioldeli
  • ‑nghioldeli
  • înghioldelile
  • ‑nghioldelile
genitiv-dativ singular
  • înghioldeli
  • ‑nghioldeli
  • înghioldelii
  • ‑nghioldelii
plural
  • înghioldeli
  • ‑nghioldeli
  • înghioldelilor
  • ‑nghioldelilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înghioldea, înghioldelisubstantiv feminin

înghiontea, înghiontelisubstantiv feminin

etimologie:
  • Înghionti + -eală. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.