2 definiții pentru înghilțăi
Explicative DEX
înghilțăi vt [At: AGÂRBICEANU, D. Ț. 87 / Pzi: ~esc / E: în- + ghilț + -ăi] (Reg) A cuprinde ceva cu degetele și a strânge ca într-un laț.
Etimologice
ÎNGHILȚĂI, înghilțăi, vb. IV. Tranz. (Var.) Zbilțui. (pref. în- + ghilț + suf. -ăi)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
Intrare: înghilțăi
| verb (VT343) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)