5 definiții pentru înfârtăție
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
înfărtăție sf vz înfârtăție
înfărtăție sf [At: MARIAN, SE. III, 190 / P: ~ți-e / V: (îvp) ~făr~ / Pl: ~ii / E: înfârtăți] (Îvp) 1-2 Înfârtățire (1-2). 3 (Rar) Însurătoare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNFĂRTĂȚIE s. v. mătcălău.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
înfărtăție s. v. MĂTCĂLĂU.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
înfărtăție, s.f. (reg., înv.) înfrățire, înfărtățire.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: înfârtăție
înfărtăție substantiv feminin
| substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
înfârtăție
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)