2 definiții pentru înfrunțeală

Explicative DEX

înfrunțea sf [At: CIAUȘANU, V. / Pl: ~eli / E: înfrunți + -eală] (Reg) 1-3 Înfrunțit1 (1-3).

Arhaisme și regionalisme

înfrunțea s.f. (reg., înv.) lucrare începută, dar neterminată; înfrunțitură.

Intrare: înfrunțeală
înfrunțeală substantiv feminin
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înfrunțea
  • ‑nfrunțea
  • înfrunțeala
  • ‑nfrunțeala
plural
genitiv-dativ singular
  • înfrunțeli
  • ‑nfrunțeli
  • înfrunțelii
  • ‑nfrunțelii
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)