4 definiții pentru înfruntător

Explicative DEX

înfruntător, ~oare smf, a [At: N. COSTIN, ap. LET. II, 62/7 / Pl: ~i, ~oare / E: înfrunta + ~(ă)tor] (Înv) 1-6 (Persoană) care înfruntă1 (3, 7-8).

ÎNFRUNTĂTOR, -OARE, înfruntători, -oare, adj. (Rar) Care înfruntă, ține piept, se opune; care sfidează primejdii, greutăți. Între nori și mare, Înfruntător, Albatrosul țîșnește din zare. TOMA, C. V. 349. ◊ (Adverbial) Revăzu scena de la gară, fețele țăranilor care-l priveau înfruntător. DUMITRIU, B. F. 34.

ÎNFRUNTĂTOR, -OARE, înfruntători, -oare, adj. (Rar) Care înfruntă (1). – Din înfrunta + suf. -(ă)tor.

ÎNFRUNTĂTOR ~oare (~ori, ~oare) rar Care înfruntă; în stare să țină piept unor primejdii; sfidător. /a înfrunta + suf. ~ător

Intrare: înfruntător
înfruntător adjectiv
adjectiv (A66)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înfruntător
  • ‑nfruntător
  • înfruntătorul
  • înfruntătoru‑
  • ‑nfruntătorul
  • ‑nfruntătoru‑
  • înfruntătoare
  • ‑nfruntătoare
  • înfruntătoarea
  • ‑nfruntătoarea
plural
  • înfruntători
  • ‑nfruntători
  • înfruntătorii
  • ‑nfruntătorii
  • înfruntătoare
  • ‑nfruntătoare
  • înfruntătoarele
  • ‑nfruntătoarele
genitiv-dativ singular
  • înfruntător
  • ‑nfruntător
  • înfruntătorului
  • ‑nfruntătorului
  • înfruntătoare
  • ‑nfruntătoare
  • înfruntătoarei
  • ‑nfruntătoarei
plural
  • înfruntători
  • ‑nfruntători
  • înfruntătorilor
  • ‑nfruntătorilor
  • înfruntătoare
  • ‑nfruntătoare
  • înfruntătoarelor
  • ‑nfruntătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înfruntător, înfruntătoareadjectiv

  • 1. rar Care înfruntă, ține piept, se opune; care sfidează primejdii, greutăți. DLRLC DLRM
    sinonime: sfidător
    • format_quote Între nori și mare, Înfruntător, Albatrosul țîșnește din zare. TOMA, C. V. 349. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Revăzu scena de la gară, fețele țăranilor care-l priveau înfruntător. DUMITRIU, B. F. 34. DLRLC
etimologie:
  • înfrunta + -(ă)tor. DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.