3 definiții pentru îndurătate
Explicative DEX
îndurătate sf [At: DOSOFTEI, PS. 77 / Pl: ~tăți / E: îndura + ~(ă)tate] (Înv) Îndurare (1).
îndurătáte f., pl. ățĭ. Vechĭ. Îndurare.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
îndurătate s.f. (înv.) îndurare.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: îndurătate
îndurătate substantiv feminin
| substantiv feminin (F117) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)