2 definiții pentru înduplecăciune
Explicative DEX
înduplecăciune sf [At: DA ms / Pl: ~ni / E: îndupleca + -(ă)ciune] (Înv) 1-3 Înduplecare (5-7). 4 Convertire. 5 Înduioșare. 6-9 Înduplecare (10-14). 10 (Iuz) Compătimire.
Arhaisme și regionalisme
înduplecăciune s.f. (înv.) mlădiere.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: înduplecăciune
înduplecăciune substantiv feminin
| substantiv feminin (F107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)