2 intrări
11 definiții
din care- explicative (6)
- morfologice (4)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎMPUȘCĂ-N-LUNĂ s. m. invar. Om nesocotit și cutezător; extravagant. Bre, ce împușcă-n-lună! ALECSANDRI, T. 535. Spune-mi... despre viața ta de holtei, năzdrăvăniile voastre de-mpușcă-n-lună. NEGRUZZI, la TDRG.
ÎMPUȘCA, împușc, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) omorî sau a (se) răni cu proiectilul tras de o armă de foc. ◊ Expr. (Tranz.; fam.) A împușca francul = a fi în mare lipsă de bani; a trăi din expediente. 2. Intranz. A face să iasă prin explozie proiectilul unei arme de foc; fig. a produce pocnete (ca cele) de pușcă. ◊ Compus: împușcă-n-lună s. m. și f. = om îndrăzneț, dar nesocotit. ♦ A face să explodeze o încărcătură explozivă. 3. Intranz. și refl. (pers. 3; despre tencuieli) A se degrada (la suprafață) prin umflare, cojire etc.; a se coșcovi, a se scoroji, a se coji. 4. Tranz. A introduce, cu un aparat, special, cuie într-o suprafață betonată. – În + pușcă.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împușca [At: ȘINCAI, HR. II, 198/21 / Pzi: împușc / E: în- + pușcă] 1 vi A face să iasă prin explozie proiectilul unei arme de foc. 2-3 vi (Fig) A produce pocnete (asemănătoare cu cele) de pușcă. 4 vi (Îc) ~că-n-lună Om îndrăzneț, dar nesocotit. 5 vi A detona o încărcătură explozivă. 6-7 vtr A (se) omorî prin împușcare (1). 8-9 vtr A (se) răni cu proiectilul tras de o armă de foc. 10 vt (Spc) A executa un condamnat prin împușcare. 11 vi (D. lichide) A țâșni cu putere în afară dintr-un spațiu închis Si: a exploda, a împroșca. 12 vi (D. tencuieli pe pereți) A se degrada prin umflare, cojire etc. Si: a se coji, a se coșcovi, a se scoroji. 13 vt A nimeri, țintind cu o armă într-un anumit punct. 14 vt (Arg) A câștiga repede și ușor, printr-un expedient, o sumă mare de bani. 15 vt (Arg) A risipi repede o sumă de bani. 16 vt (Fam; îe) A ~ francul A avea o situație materială precară. 17 vt (Fam; îae) A trăi din expediente. 18 vt (Arg) A găsi din întâmplare un obiect. 19 vt A introduce, cu un aparat special, cuie într-o suprafață betonată.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎMPUȘCA, împușc, vb. I. I. Tranz. și refl. A (se) omorî sau a (se) răni cu proiectilul tras de o armă de foc. ◊ Expr. (Tranz.; fam.) A împușca francul = a fi în mare lipsă de bani; a trăi din expediente. 2. Intranz. A face să iasă prin explozie proiectilul unei arme de foc; fig. a produce pocnete (ca cele) de pușcă. ◊ Compus: Împușcă-n-lună s. m. invar. = om îndrăzneț, dar nesocotit. ♦ A face să explodeze o încărcătură explozivă. 3. Intranz. (pers. 3) (Despre vopsele, tencuieli și despre pereții pe care sunt aplicate) A se degrada (la suprafață) prin umflare, cojire etc.; a se coșcovi, a se scoroji, a se coji. 4. Tranz. A introduce, cu un aparat special, cuie într-o suprafață betonată. – În + pușcă.
- sursa: DEX '96 (1996)
- adăugată de gall
- acțiuni
împușcă’n-lună m. tânăr desmetic și fără experiență.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
împușc’n-lună saŭ împușcă-în-lună m., pl. tot așa. Om desperat și fără nimica sfînt.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!împușcă-n-lună (pop.) s. m. și f., g.-d. art. lui împușcă-n-lună; pl. împușcă-n-lună
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!împușcă-n-lună (pop.) s. m. și f., g.-d. lui împușcă-n-lună; pl. împușcă-n-lună
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
împușcă-n-lună s. m. invar.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
împușcă’n-lună invar.
- sursa: IVO-III (1941)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
împușcă-n lună s.m. (pop.) tânăr bezmetic și fără experiență; dezmățat.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin compus Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv masculin compus Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
împușcă-n-lună, împușcă-n-lunăsubstantiv masculin invariabil împușcă-n-lună, împușcă-n-lunăsubstantiv feminin invariabil
- 1. Om îndrăzneț, cutezător, dar nesocotit. DEX '09 DLRLCsinonime: extravagant
- Bre, ce împușcă-n-lună! ALECSANDRI, T. 535. DLRLC
- Spune-mi... despre viața ta de holtei, năzdrăvăniile voastre de-mpușcă-n-lună. NEGRUZZI, la TDRG. DLRLC
-