opțiuni
  • info
2 intrări
11 definiții

Explicative DEX

ÎMPUPI, împupesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A îmboboci; a înmuguri. – În + pup1. Cf. sb. pupiti „a îmboboci”.

îmbubi v vz împupi

împupi vi [At: BARONZI, L. 110 / V: (reg) îmbubi / Pzi: ~pesc, (rar) împup / E: în- + pup] (Reg) 1 A înmuguri. 2 A încolți. 3 A îmboboci. 4 A înflori.

ÎMPUPI, împupesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A îmboboci; a înmuguri. – În + pupi. Cf. scr. pupiti „a îmboboci”.

ÎMPUPI, împupesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A îmboboci. Am crescut floare străină... De ploaie am răsărit, De rouă am împupit. HODOȘ, P. P. 108. Creșteți flori și împupiți. ȘEZ. XX 111.

împupésc v. intr. (d. pup 1). Ban. Trans. Îmbobocesc, înmuguresc: cu diamant împupite (ArhO. 1924, Ian. 29), răchită împupită (Șez. 36, 8).

Ortografice DOOM

!împupi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 3 sg. împupește, 3 pl. împupesc, imperf. 3 sg. împupea; conj. prez. 3 să împupească corectat(ă)

împupi (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. împupesc, imperf. 3 sg. împupea; conj. prez. 3 să împupească

împupi vb., ind. prez. 3 sg. împupește, imperf. 3 sg. împupea; conj. prez. 3 sg. și pl. împupească

Sinonime

ÎMPUPI vb. v. îmboboci, înmuguri, muguri.

împupi vb. v. ÎMBOBOCI. ÎNMUGURI. MUGURI.

Intrare: împupire
împupire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împupire
  • ‑mpupire
  • împupirea
  • ‑mpupirea
plural
  • împupiri
  • ‑mpupiri
  • împupirile
  • ‑mpupirile
genitiv-dativ singular
  • împupiri
  • ‑mpupiri
  • împupirii
  • ‑mpupirii
plural
  • împupiri
  • ‑mpupiri
  • împupirilor
  • ‑mpupirilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: împupi
verb (V401)
Surse flexiune: DOOM 3
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • împupi
  • ‑mpupi
  • împupire
  • ‑mpupire
  • împupit
  • ‑mpupit
  • împupitu‑
  • ‑mpupitu‑
  • împupind
  • ‑mpupind
  • împupindu‑
  • ‑mpupindu‑
 singular plural
  • împupește
  • ‑mpupește
  • împupiți
  • ‑mpupiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • împupesc
  • ‑mpupesc
 (să)
  • împupesc
  • ‑mpupesc
  • împupeam
  • ‑mpupeam
  • împupii
  • ‑mpupii
  • împupisem
  • ‑mpupisem
a II-a (tu)
  • împupești
  • ‑mpupești
 (să)
  • împupești
  • ‑mpupești
  • împupeai
  • ‑mpupeai
  • împupiși
  • ‑mpupiși
  • împupiseși
  • ‑mpupiseși
a III-a (el, ea)
  • împupește
  • ‑mpupește
 (să)
  • împupească
  • ‑mpupească
  • împupea
  • ‑mpupea
  • împupi
  • ‑mpupi
  • împupise
  • ‑mpupise
plural I (noi)
  • împupim
  • ‑mpupim
 (să)
  • împupim
  • ‑mpupim
  • împupeam
  • ‑mpupeam
  • împupirăm
  • ‑mpupirăm
  • împupiserăm
  • ‑mpupiserăm
  • împupisem
  • ‑mpupisem
a II-a (voi)
  • împupiți
  • ‑mpupiți
 (să)
  • împupiți
  • ‑mpupiți
  • împupeați
  • ‑mpupeați
  • împupirăți
  • ‑mpupirăți
  • împupiserăți
  • ‑mpupiserăți
  • împupiseți
  • ‑mpupiseți
a III-a (ei, ele)
  • împupesc
  • ‑mpupesc
 (să)
  • împupească
  • ‑mpupească
  • împupeau
  • ‑mpupeau
  • împupiră
  • ‑mpupiră
  • împupiseră
  • ‑mpupiseră
îmbubi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

împupi, împupescverb

  • 1. regional Muguri, îmboboci, înmuguri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: muguri îmboboci înmuguri
    • format_quote Am crescut floare străină... De ploaie am răsărit, De rouă am împupit. HODOȘ, P. P. 108. DLRLC
    • format_quote Creșteți flori și împupiți. ȘEZ. XX 111. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.