dexonline

2 intrări

4 definiții

Explicative DEX

îmbredeli [At: REV CRIT. III, 157 / Pzi: ~lesc / E: în- + bredel] (Reg) 1 vt A strânge un laț sau o sfoară în jurul unui obiect, cu ajutorul unui bredel. 2 vr (Îe) Mi s-au ~t băierile Mi s-au încurcat treburile de nu le mai pot desface. 3 vr (Îe) A se~ cu cineva A avea o relație amoroasă cu cineva. 4 vt A coase repede și prost. 5 vt A însăila prost. 6 vt A tricota prost. 7 vt (Îe) Ai ~t-o Ai lucrat ceva de mântuială.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

Sinonime

ÎMBREDELI vb. v. încorda.

îmbredeli vb. v. ÎNCORDA.

Arhaisme și regionalisme

îmbredeli, îmbredelesc, vb. IV (reg.) 1. a strânge (un lanț sau o funie) cu un bredel. 2. a lega fără temei, provizoriu. 3. a coase rău, a însăila. 4. (refl.) a se încurca, a se înnoda (băierile, firele). 5. (refl.) a trăi cu cineva în concubinaj.

sursa: DAR (2002)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

Intrare: îmbredelire

îmbredelire

infinitiv lung (IL107)		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	îmbredelire ‑mbredelire	îmbredelirea ‑mbredelirea
nominativ-acuzativ	plural	îmbredeliri ‑mbredeliri	îmbredelirile ‑mbredelirile
genitiv-dativ	singular	îmbredeliri ‑mbredeliri	îmbredelirii ‑mbredelirii
genitiv-dativ	plural	îmbredeliri ‑mbredeliri	îmbredelirilor ‑mbredelirilor
vocativ	singular	—
vocativ	plural	—

îmbredelit

participiu (PT2)		masculin		feminin
participiu (PT2)		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	îmbredelit ‑mbredelit	îmbredelitul îmbredelitu‑ ‑mbredelitul ‑mbredelitu‑	îmbredelită ‑mbredelită	îmbredelita ‑mbredelita
nominativ-acuzativ	plural	îmbredeliți ‑mbredeliți	îmbredeliții ‑mbredeliții	îmbredelite ‑mbredelite	îmbredelitele ‑mbredelitele
genitiv-dativ	singular	îmbredelit ‑mbredelit	îmbredelitului ‑mbredelitului	îmbredelite ‑mbredelite	îmbredelitei ‑mbredelitei
genitiv-dativ	plural	îmbredeliți ‑mbredeliți	îmbredeliților ‑mbredeliților	îmbredelite ‑mbredelite	îmbredelitelor ‑mbredelitelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

Intrare: îmbredeli

îmbredeli verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a

verb (VT401)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) îmbredeli ‑mbredeli	îmbredelire ‑mbredelire	îmbredelit ‑mbredelit îmbredelitu‑ ‑mbredelitu‑	îmbredelind ‑mbredelind îmbredelindu‑ ‑mbredelindu‑	singular	plural
		(a) îmbredeli ‑mbredeli	îmbredelire ‑mbredelire	îmbredelit ‑mbredelit îmbredelitu‑ ‑mbredelitu‑	îmbredelind ‑mbredelind îmbredelindu‑ ‑mbredelindu‑	îmbredelește ‑mbredelește	îmbredeliți ‑mbredeliți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	îmbredelesc ‑mbredelesc	(să) îmbredelesc ‑mbredelesc	îmbredeleam ‑mbredeleam	îmbredelii ‑mbredelii	îmbredelisem ‑mbredelisem
	a II-a (tu)	îmbredelești ‑mbredelești	(să) îmbredelești ‑mbredelești	îmbredeleai ‑mbredeleai	îmbredeliși ‑mbredeliși	îmbredeliseși ‑mbredeliseși
	a III-a (el, ea)	îmbredelește ‑mbredelește	(să) îmbredelească ‑mbredelească	îmbredelea ‑mbredelea	îmbredeli ‑mbredeli	îmbredelise ‑mbredelise
plural	I (noi)	îmbredelim ‑mbredelim	(să) îmbredelim ‑mbredelim	îmbredeleam ‑mbredeleam	îmbredelirăm ‑mbredelirăm	îmbredeliserăm ‑mbredeliserăm îmbredelisem ‑mbredelisem
	a II-a (voi)	îmbredeliți ‑mbredeliți	(să) îmbredeliți ‑mbredeliți	îmbredeleați ‑mbredeleați	îmbredelirăți ‑mbredelirăți	îmbredeliserăți ‑mbredeliserăți îmbredeliseți ‑mbredeliseți
	a III-a (ei, ele)	îmbredelesc ‑mbredelesc	(să) îmbredelească ‑mbredelească	îmbredeleau ‑mbredeleau	îmbredeliră ‑mbredeliră	îmbredeliseră ‑mbredeliseră

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)