opțiuni
  • info
2 intrări
10 definiții

Explicative DEX

îmbrebenat, ~ă a [At: DELAVRANCEA, S. 59 / Pl: ~ați, ~e / E: îmbrebena] Împodobit cu flori.

îmbrebenat a. împodobit ici și colea: pânză îmbrebenată cu flori. [V. brebenei].

ÎMBREBENA, îmbrebenez, vb. I. Tranz. (Rar) A împodobi o pânză, o cămașă etc. cu flori țesute sau brodate; a înflora. ♦ Refl. A se împodobi cu flori. – În + breabăn.

ÎMBREBENA, îmbrebenez, vb. I. Tranz. (Rar) A împodobi o pânză, o cămașă etc. cu flori țesute sau brodate; a înflora. ♦ Refl. A se împodobi cu flori. – În + breabăn.

îmbrebena [At: DA ms / Pzi: ~nez / E: în- + breabăn] 1 vt A împodobi o pânză, o cămașă etc. cu flori țesute sau brodate Si: a înflora. 2 vr A se împodobi cu flori.

ÎMBREBENA, îmbrebenez, vb. I. Tranz. (Rar) A împestrița, a înflora. Fînul de leandră, de mărgărintă... se mișca ușor în valuri, ca o pînză îmbrebenată cu flori. DELAVRANCEA, S. 59.

îmbrebenéz v. tr. (d. brebenel orĭ din îmbrobonez). Munt. Împodobesc, ornez: a-țĭ îmbrebena păru cu florĭ.

Ortografice DOOM

îmbrebena (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. îmbrebenez, 3 sg. îmbrebenează; conj. prez. 1 sg. să îmbrebenez, 3 să îmbrebeneze

îmbrebena (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 îmbrebenează

îmbrebena vb., ind. prez. 1 sg. îmbrebenez, 3 sg. și pl. îmbrebenează

Arhaisme și regionalisme

îmbrebenat, îmbrebenată, adj. (reg.) împodobit, împistrit (cu flori).

Intrare: îmbrebenat
îmbrebenat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îmbrebenat
  • ‑mbrebenat
  • îmbrebenatul
  • îmbrebenatu‑
  • ‑mbrebenatul
  • ‑mbrebenatu‑
  • îmbrebenată
  • ‑mbrebenată
  • îmbrebenata
  • ‑mbrebenata
plural
  • îmbrebenați
  • ‑mbrebenați
  • îmbrebenații
  • ‑mbrebenații
  • îmbrebenate
  • ‑mbrebenate
  • îmbrebenatele
  • ‑mbrebenatele
genitiv-dativ singular
  • îmbrebenat
  • ‑mbrebenat
  • îmbrebenatului
  • ‑mbrebenatului
  • îmbrebenate
  • ‑mbrebenate
  • îmbrebenatei
  • ‑mbrebenatei
plural
  • îmbrebenați
  • ‑mbrebenați
  • îmbrebenaților
  • ‑mbrebenaților
  • îmbrebenate
  • ‑mbrebenate
  • îmbrebenatelor
  • ‑mbrebenatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: îmbrebena
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îmbrebena
  • ‑mbrebena
  • îmbrebenare
  • ‑mbrebenare
  • îmbrebenat
  • ‑mbrebenat
  • îmbrebenatu‑
  • ‑mbrebenatu‑
  • îmbrebenând
  • ‑mbrebenând
  • îmbrebenându‑
  • ‑mbrebenându‑
 singular plural
  • îmbrebenează
  • ‑mbrebenează
  • îmbrebenați
  • ‑mbrebenați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îmbrebenez
  • ‑mbrebenez
 (să)
  • îmbrebenez
  • ‑mbrebenez
  • îmbrebenam
  • ‑mbrebenam
  • îmbrebenai
  • ‑mbrebenai
  • îmbrebenasem
  • ‑mbrebenasem
a II-a (tu)
  • îmbrebenezi
  • ‑mbrebenezi
 (să)
  • îmbrebenezi
  • ‑mbrebenezi
  • îmbrebenai
  • ‑mbrebenai
  • îmbrebenași
  • ‑mbrebenași
  • îmbrebenaseși
  • ‑mbrebenaseși
a III-a (el, ea)
  • îmbrebenează
  • ‑mbrebenează
 (să)
  • îmbrebeneze
  • ‑mbrebeneze
  • îmbrebena
  • ‑mbrebena
  • îmbrebenă
  • ‑mbrebenă
  • îmbrebenase
  • ‑mbrebenase
plural I (noi)
  • îmbrebenăm
  • ‑mbrebenăm
 (să)
  • îmbrebenăm
  • ‑mbrebenăm
  • îmbrebenam
  • ‑mbrebenam
  • îmbrebenarăm
  • ‑mbrebenarăm
  • îmbrebenaserăm
  • ‑mbrebenaserăm
  • îmbrebenasem
  • ‑mbrebenasem
a II-a (voi)
  • îmbrebenați
  • ‑mbrebenați
 (să)
  • îmbrebenați
  • ‑mbrebenați
  • îmbrebenați
  • ‑mbrebenați
  • îmbrebenarăți
  • ‑mbrebenarăți
  • îmbrebenaserăți
  • ‑mbrebenaserăți
  • îmbrebenaseți
  • ‑mbrebenaseți
a III-a (ei, ele)
  • îmbrebenează
  • ‑mbrebenează
 (să)
  • îmbrebeneze
  • ‑mbrebeneze
  • îmbrebenau
  • ‑mbrebenau
  • îmbrebenară
  • ‑mbrebenară
  • îmbrebenaseră
  • ‑mbrebenaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îmbrebena, îmbrebenezverb

  • 1. rar A împodobi o pânză, o cămașă etc. cu flori țesute sau brodate. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: împestrița împodobi înflora
    • format_quote Fînul de leandră, de mărgărintă... se mișca ușor în valuri, ca o pînză îmbrebenată cu flori. DELAVRANCEA, S. 59. DLRLC
    • 1.1. reflexiv A se împodobi cu flori. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • În + breabăn DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.