zolniță sf [At: TDRG / Pl: ~țe / E: ucr зольниця] 1 (Mol; Buc) Vas în care se spală rufele cu leșie Si: zoluriță. 2 Ciubăr (1). 3 (Mar) Apă cu leșie în care se pun rufele la muiat.

zolniță s.f. (reg.) Ciubăr. • pl. -e. /<ucr. зольниця, pol. zolnica.

ZOLNIȚĂ (pl. -țe) sf. Mold. Bucov. Vas în care se spală rufele cu leșie: pînzele ... se pun într’o ~ astupată la fund, în care se toarnă leșie PAMF.; a pus într’o ~ afară toți bucii și cîlții ce-i avea VOR. [rut. ziljnyća pol. zolnica].

ZOLNIȚĂ, zolnițe, s. f. (Regional) Ciubăr. Pînzele... se pun într-o zolniță astupată la fund, în care se toarnă leșie. PAMFILE-LUPESCU, CROM. 173.

ZOLNIȚĂ, zolnițe, s. f. (Reg.) Ciubăr. – Ucr. zol’nic’a, pol. zolnica.

zólniță f., pl. e (pol. zolnica). Mold. Rar. Buhadă. V. odobaĭe.

zolniță (vas, reg.) s. f., g.-d. art. zolniței; pl. zolnițe

zolniță (ciubăr) (reg.) s. f., g.-d. art. zolniței; pl. zolnițe

zolniță s. f., g.-d. art. zolniței; pl. zolnițe

zolniță, zolnițe, s.f. (reg.) Vas de lemn, de circa 100 l, în care se spălau lenjeriile de pat cu leșie. – Din zoli.