zizăi¹ v vz zâzâi

zizăi² v vz zuzui

ZIZĂI 👉 ZÎZĂI.

ZIZĂI, vb. IV. v. zîzîi.

zâzăi v vz zâzâi

zâzâi vi [At: ISPIRESCU, U. 100 / V: (reg) ~zăi, zizăi / Pzi: zâzăi / E: fo cf bâzâi] (Fam) 1 (D. insecte, mai ales, d. albine și muște) A zbârnâi (1). 2 (Reg; d. trestie) A produce un anumit zgomot sub bătaia vântului. 3 (D. oameni) A pronunța defectuos anumite sunete, facându-le să se audă ca „z” Si: (reg) a șișcăvi¹ (1).

zuzăi v vz zuzui

zuzăni v vz zuzui

zuzini v vz zuzui

zuzui vi [At: NEGRUZZI, S. I, 195 / V: ~zăi, (îvr) ~zăni, ~zini, zizăi / Pzi: ~esc, 3 zuzuie, zuzuiește / E: fo] 1 (Pop) (D. insecte, mai ales d. albine) A zbârnâi (1). 2 (Rar, d. unele păsări) A scoate sunete caracteristice speciei. 3 (Rar; d. ape curgătoare, ploaie, frunze sau alte elemente ale naturii) A murmura. 4 (Îvp; d. obiecte din metal, de sticlă etc.) A zăngăni (1).

zîzîi vb. IV. intr. 1 (despre insecte, mai ales despre muște și albine) A produce sunete caracteristice cînd zboară; a bîzîi, a zumzăi. 2 (despre oameni) A pronunța defectuos anumite sunete, făcînd să se audă „z”. • prez.ind. zîzîi. /form. expr.

zuzăi vb. IV. v. zuzui.

zuzui vb. IV. intr. (pop.) 1 (despre insecte, mai ales despre albine) A zumzăi. ♦ (despre unele păsări) A scoate sunete caracteristice speciei. 2 (despre ape, izvoare, valuri etc.) A susura, a murmura, a șopoti. ♦ (despre vînt) A șuiera. ♦ (despre frunze) A foșni. 3 (despre obiecte din metal, de sticlă etc.) A zurui. • prez.ind. pers. 3 zuzuie, – iește. și zuzăi vb. IV. /form. expr.

ZÎZĂI, ZIZĂI (-zăiu) vb. intr. 1 A bîzîi ușor: se făcu un țîntar și, pe sub seară, începu a zizăi prin prejurul palatului ISP. ¶ 2 A rosti defectuos sunetul j ca z, a șișcăvi [onom.].

ZÎZĂI, ZIZĂI (-zăiu) vb. intr. 1 A bîzîi ușor: se făcu un țînțar și, pe sub seară, începu a zizăi prin prejurul palatului (ISP.) ¶ 2 A rosti defectuos sunetul j ca z, a șișcăvi [onom.].

ZUZUI (-uesc, -uiu) vb. intr. A bîzii, a zîzăi; a murmura, a susura: rîulețul care l-am trecut ... profund de o palmă și abia zuzuind pe prundiș, cutremură-te, căci e Huejdul! NEGR. [onom.].

ZÎZÎI, pers. 3 zizîie, vb. IV. Intranz. (Despre insecte, mai ales despre muște și albine) A produce un bîzîit caracteristic cînd zboară; a bîzîi, a zumzăi. O mulțime de țigănii mici și urîte la vedere... Ele începură a zîzîi într-un chip scîrbos, așa cum face o mare mulțime de muscoi, de trîntori, de viespi, de tăuni ori de țînțari. ISPIRESCU, U. 100. – Variantă: zizăi (ISPIRESCU, la CADE) vb. IV.

ZUZĂI vb. IV v. 2zuzui.

ZUZUI, zuzui, vb. IV. Intranz. (Popular) A susura, a murmura, a șopoti. Rîulețul care l-am trecut de vro trei ori... profund de o palmă și abia zuzuind pe – prundiș. NEGRUZZI, S. I 195. – Variantă: zuzăi (COȘBUC, AE. 79) vb. IV.

ZÎZÎI, pers. 3 zîzîie, vb. IV. Intranz. (Despre insecte) A produce sunete caracteristice cînd zboară; a bîzîi, a zumzîi. – Onomatopee.

ZUZĂI vb. IV. v. zuzui.

ZUZUI, pers. 3 zuzuie, vb. IV. Intranz. (Pop.) A susura, a murmura, a șopoti. [Var.: zuzăi vb. IV] – Onomatopee.

zăzăì v. 1. a șuiera: lighioanele începură a zăzăi ISP.; 2. a rosti pe z în locul altor litere. [Onomatopee (cf. zuzăì)].

zuzăì v. 1. Tr. a sbârnăi (de albine); 2. Mold. a face un sgomot asurzitor. [Onomatopee].

zâzâi (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 3 zâzâie, imperf. 3 pl. zâzâiau; conj. prez. 3 să zâzâie corectat(ă)

zuzui (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 zuzuie, imperf. 3 pl. zuzuiau; conj. prez. 3 să zuzuie

zâzâi (a ~) vb., ind. prez. 3 zâzăie, imperf. 3 sg. zâzâia conj. prez. să zâzâie

zuzui (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 zuzuie, imperf. 3 sg. zuzuia conj. prez. 3 să zuzuie

zâzâi vb., ind. și conj. prez. 3 sg. și pl. zâzâie, imperf. 3 sg. zâzâia; part. zâzâit

zuzui vb., ind. și conj. prez. 3 sg. zuzuie, imperf. 3 sg. zuzuia

zuzuiu, -zue 3, -uiam 1 imp.

zîz interj. – Imită bîzîitul. – Var. zzz. Creație expresivă, cf. bîz. – Der. zîzîi (var. zizăi), vb. (a bîzîi; a rosti pe z prelungit); zuzui, vb. (a bîzîi; a murmura); zuzuit, s. n. (bîzîit; murmur); zuz, adj. (prostit, zăpăcit).

ZÎZÎI, pers. 3 zîzîie, vb. IV. Intranz. (Despre insecte, mai ales despre muște și albine) ~. (din zîz) [def. și DLRLC]

ZÂZÂI vb. a bâzâi, a zbârnâi, a zumzăi, (rar) a zumbăi, (pop.) a bombăni, (reg.) a bornăi, (Transilv. și Ban.) a vâjâi. (Albinele ~.)

ZUZUI vb. v. clipoci, murmura, suna, susura, șopoti, șopti, șușoti.

ZÎZÎI vb. a bîzîi, a zbîrnîi, a zumzăi, (rar) a zumbăi, (pop.) a bombăni, (reg.) a bornăi. (Transilv. și Ban.) a vîjîi. (Albinele ~.)

zuzui vb. v. CLIPOCI. MURMURA. SUNA. SUSURA. ȘOPOTI. ȘOPTI. ȘUȘOTI.