zgripțuroaică sf [At: POLIZU / V: (înv) ~țor~ (S și: sgripțoroaică), (reg) ~pcio~, ~pso~ / S și: (înv) sg~ / Pl: ~ice / E: zgripțor + -oaică] 1 (Rar) Femela zgripțuroiului (1). 2 Personaj din basme, imaginat cu înfățișări diferite, mai ales ca un vultur de mari dimensiuni sau ca o femeie bătrână, urâtă și rea, având puteri supranaturale Si: (pex) diavoliță (2). 3 (Pan) Femeie (bătrână) ursuză și rea Si: baborniță, cotoroanță (2), hoașcă, (reg) bahorniță, cotoarbă, hoancă, hoanghină.

zgripțuroaică s.f. v. zgripțoroaică.

gripțoroaică sf vz zgripțoroaică

zgripcioroaică sf vz zgripțuroaică

zgripsoroaică sf vz zgripțuroaică

zgripțoroaică sf vz zgripțuroaică

zgripsoroaică s.f. v. zgripțuroaică.

zgripțoroaică s.f. 1 (ornit.) Femela zgripțorului. 2 (în mit. pop.) Personaj fantastic imaginat ca o femeie rea, cu puteri supranaturale. O zgripțuroaică ai cărei pui i-a scăpat de un balaur..., îl duce pe tărîmul nostru (PER.). 3 Fig. Femeie bătrînă, zgîrcită și rea; cotoroanță. Ce dracu o mai fi așteptînd de la viitor o zgripțuroaică antedeluviană ca aceasta? (CE. PETR.). • pl. -ce. și zgripțuroaică, zgripsoroaică, zgropcioroaică s.f. /zgripțor + -oaică.

ZGRIPȚOROAICĂ, zgripțoroaice, s. f. (Și în forma zgripsoroaică) 1. Femela zgripțorului (1). Cînd veni zgripsoroaica și văzu grămada aia mare de bucățele de balaur, întrebă pre pui: cine le-a făcut ăst bine? MARIAN, O. I 142. 2. Personaj din basme, închipuit ca o femeie rea, cu puteri supranaturale. Drăcoaica de muma zmeului... se luă după ei... Cum o văzu Ileana Simziana, înțelese că e sgripțoroaica de mumă a zmeului. ISPIRESCU, L. 25. ♦ Fig. Femeie bătrînă, zgîrcită și rea; cotoroanță, hîrcă. În casă, o zgripțoroaică de mătușă. SADOVEANU, P. M. 176. Cică era baba asta o zgripțoroaică tivită și bătăioasă și rea de mama focului. VLAHUȚĂ, O. A. 411. – Variante: zgripsoroaică, zgripțuroaică (C. PETRESCU, Î. II 121) s. f.

ZGRIPȚOROAICĂ, zgripțoroaice, s. f. 1. Femela zgripțorului (1). 2. Fig. Femeie bătrînă, zgîrcită și rea; cotoroanță. [Var.: zgripsoroaică, zgripțuroaică s. f.] – Din zgripțor + suf. -oaică.

ZGRIPȚOROAICĂ ~ce f. 1) Femelă a zgripțorului. 2) fig. depr. Femeie rea, urâcioasă și zgârcită. /zgripțor + suf. ~oaică

sgripțoroaică f. 1. partea femeiască a sgripțorului; 2. fig. femeie bătrână și răutăcioasă: sgripțoroaica de mumă a smeului ISP.

zgripsoroáĭcă daŭ -țoroáĭcă f., pl. e (fem. d. zgripțor). Pajură, harpie. Fig. Femeĭe rea, viperă.

zgripțuroaică s. f., g.-d. art. zgripțuroaicei; pl. zgripțuroaice

zgripțuroaică s. f., g.-d. art. zgripțuroaicei; pl. zgripțuroaice

zgripțoroaică s. f., g.-d. art. zgripțoroaicei; pl. zgripțoroaice

ZGRIPȚUROAICĂ s. baborniță, cotoroanță, hoașcă, (reg.) hoancă, hoanghină, (prin Munt.) bahorniță, (Mold.) cotoarbă, (fig.) hârcă. (O ~ nesuferită.)

ZGRIPȚUROAICĂ s. baborniță, cotoroanță, hoașcă, (reg.) hoancă, hoanghină, (prin Munt.) bahorniță, (Mold.) cotoarbă, (fig.) hîrcă. (O ~ nesuferită.)

ZGRIPȚOROAICĂ s. v. acvilă, iepurar, pajură.

zgripțoroaică s. v. ACVILĂ. IEPURAR. PAJURĂ.