ZGÓMOT, zgomote, s. n. 1. Sunet sau amestec de sunete discordante, puternice, care impresionează în mod neplăcut auzul. ♦ Gălăgie, vacarm; vuiet, tumult. ◊ Expr. A face zgomot = a produce senzație, a face vâlvă. 2. (În sintagmele) Zgomot de fond = perturbație sonoră (de mică intensitate) care apare în orice mediu de transmisie a semnalelor. Zgomot alb = zgomot de bandă largă, folosit în măsurători electroacustice, caracterizat prin energie egală pe lățime de bandă constantă. Zgomot colorat = zgomot de bandă largă, folosit în măsurători electroacustice, caracterizat printr-un spectru continuu și uniform într-un domeniu de frecvențe specificat. Zgomot roz = zgomot de bandă largă, folosit în măsurători electroacustice, caracterizat prin energie constantă pe octavă. – Din scr. glomot.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de valeriu | Greșeală de tipar | Permalink

ZGÓMOT ~e n. Sunet sau amestec de sunete puternice, nearmonioase, recepționate ca ceva neplăcut, supărător. ◊ A face ~ a face vâlvă; a stârni interesul. /< sb. glomot
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

ZGÓMOT, zgómote, s. n. ~ (din slovac. gomot, scr. glomot; dublat de gomon)
Sursa: DER | Adăugată de tavi | Greșeală de tipar | Permalink

ZGÓMOT s. 1. (înv. și reg.) sunet. (~ de frână.) 2. freamăt, gălăgie, larmă, tumult, vuiet. (Ce ~ se aude?) 3. v. balamuc.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

ZGÓMOT s. v. senzație, vâlvă.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

Zgomot ≠ liniște, tăcere
Sursa: Antonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

zgómot s. n., pl. zgómote
Sursa: DOOM 2 | Adăugată de raduborza | Greșeală de tipar | Permalink

zgómot s. n., pl. zgómote
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

sgómot (-te), s. f. – 1. Sunet, rumoare. – 2. Zarvă, scandal. – Var. zgomot, înv. scomot, și der. Slov. gomot, sb., cr. glomot (Cihac, II, 343), din pol. gomon, der. gomoni, vb. (a trăncăni, a flecări). – Der. sgomota (var. gomoti), vb. (a face zgomot); sgomotos, adj. (care produce zgomot).
Sursa: DER | Adăugată de blaurb | Greșeală de tipar | Permalink