ZEMOȘÍRE, zemoșiri, s. f. Acțiunea de a se zemoși și rezultatul ei. – V. zemoși.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ZEMOȘÍRE s. f. Acțiunea de a se zemoși.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

zemoșíre (reg.) s. 1, g.-d. art. zemoșírii
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

zemoșíre s. f., g.-d. art. zemoșírii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ZEMOȘÍ, pers. 3 zemoșește, vb. IV. Refl. (Reg.) A deveni zemos. – Din zemos.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ZEMOȘÍ, pers. 3, zemoșéște, vb. IV. Refl. 2. A-și pierde forma prin presare sau strângere; a se turti; a se strivi; a se chiflici.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE ZEMOȘÍ pers. 3 se ~éște intranz. 1) A deveni zemos; a se face suculent. 2) A-și pierde forma prin presare sau strângere; a se turti; a se strivi; a se chiflici. /Din zemos
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ZEMOȘÍ, pers. 3 zemoșește, vb. IV. Refl. (Reg.) A deveni zemos. – Din zemos.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

zemoșí (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 zemoșéște, imperf. 3 sg. se zemoșeá conj. prez. 3 zemoșeáscă; ger. zemoșíndu-se
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ZEMOȘÍ vb. v. zemui.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

zemoșí vb., ind. prez. 3 sg. zemoșéște, imperf. 3 sg. zemoșeá; conj. prez. 3 sg. și pl. zemoșeáscă; ger. zemoșínd
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink